OTRAVA DIN ALIMENTE

GAZETA de Oradea vă dezvăluie secretele ascunse în spatele listei E-urilor folosite în industria alimentarã din România, potrivit Ordinului 975/1999 al Ministerului Sãnãtãţii.
Aceşti aditivi sau „E-uri” cum li se mai spune în limbaj uzual, sunt de multe ori menţionaţi pe etichete şi ignoraţi de consumatori. Fiindcă nici unul din producătorii sau comercianţii care vând aceste produse nu specifică şi riscurile pe care şi le asumă consumatorii odată cu achiziţionarea lor. O facem noi, pentru ca, înainte de a vă da banii pe anumite alimente sau băuturi frumos ambalate şi cărora li se face o reclamă deşănţată, să vă gândiţi de două ori. Şi să o faceţi în cunoştinţă de cauză.

În joc sunt interesele marilor producători de alimente, cu cifre de afaceri de miliarde de dolari, concerne multinaţionale cu o putere financiară ce o depăşeşte pe cea a mulot state de mărime medie. Aceştia negociază cu autorităţile ce substanţe chimice utilizate sunt interzise şi care nu. Asta, în timp ce în aşa zisa „lume dezvoltată”, 30% din cazurile de cancer sunt asociate unor factori nutriţionali – aşa cum a anunţat Institutul Internaţional de Cercetări în materie de Cancer, membru al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Sănătatea populaţiei, negociată de autorităţi

Rezultatele cercetărilor medicilor avertizează tot mai des asupra riscurilor chimicalelor din alimentaţie. În replică, marile concerne alimentare investesc sume uriaşe pentru a demonstra contrariul. În toiul disputelor, numărul bonavilor de cancer creşte. În România, numarul acestora s-a dublat în anii de după 1989. Prin O.G. 97/2001, Ministerul Agriculturii a reglementat reguli stricte privind producţia, circulaţia si comercializarea alimentelor. Din păcate, pentru  consumatori, categoriile sunt foarte permisive, pe această listă regăsindu-se aditivi ca tartrazina, colorantul sunset yellow, interzise în SUA şi ţări europene ca Marea Britanie, Norvegia, Finlanda, Franţa. Aceşti coloranţi sunt consumaţi odată cu Prigat sau cu alte sucuri. Frutti Fresh, dar şi Coca-cola, Fanta, Pepsi conţin E 211, un aditiv care nu fost interzis în UE, deşi a fost declarat de medici cancerigen. Autorităţile româneşti s-au raportat la legislaţia generală a UE, fără să ia însă în considerare ca ţările comunitare îşi au regulile lor interne pe lîngă cele comunitare. Un exemplu este Germania, unde unele E-uri, cum ar fi E 621, folosit la Maggie, Gallina Blanca, Knorr, Vegeta, a fost interzis. Acesta a ajuns sa fie interzis in majoritatea tarilor UE prin reglementări interne.
Autorităţile române nu au scos în afara legii aditivii interzişi sau periculoşi care apar in produsele unor firme bine-cunoscute. Legislaţia românească restricţionează cantitatea aditivilor ce pot fi folosiţi, adică ceva imposibil de controlat. Pentru aceasta, ar trebui să existe laboratoare super-specializate. Ne-am interesat în ce condiţii se pot solicita şi efectua teste la unele produse existente pe piaţă, dar asemenea teste sunt aproape o utopie. Nici Universitatea de Chimie Alimentară din Galaţi nu poate răspunde acestei solicitări, deşi este una dintre instituţiile recunoscute în domeniu de la noi din ţară.

Băuturi fantomă

Dacă votca are peste 37 de grade, este incoloră şi limpede, atunci cu siguranţă produsul este lipsit de E-uri. Există însă un „E”, care se poate găsi în votcă, E 422, al cărui consum frecvent provoacã dureri de cap, sete şi greaţã. Vinurile si coniacurile adevărate nu au nevoie de aditivi. Dacă pe etichetă se menţionează, totuşi, acest lucru, înseamnă că este un produs contrafăcut. Dacă, în urma consumului unui lichior, aţi avut dureri de cap, diaree, palpitaţii, vărsături sau insomnii, înseamnă că această băutură conţine cafeină. Cafeina este un aditiv foarte des întâlnit la producţia de lichioruri, care sunt considerate băuturile cele mai puternic chimizate. E-urile care pot fi găsite în lichioruri şi afecţiunile pe care le pot declanşa sunt: E 129 , care afecteazã ficatul şi pancreasul; E150 (caramel), E 150 a caramel I, E 150 b caramel II, E 150 c caramel III, E 150 d caramel IV, E 102. Aceştia pot provoca astm şi tumori tirodiene.

Pericolul nevăzut din pâine şi paste fainoase

Unele tipuri de pâine integrală sunt făcute din făină colorată cu E-uri din familia caramelurilor. Iar în cazul unor paste fainoase, oul a fost înlocuit cu E 102. Iată „E-urile” care pot fi găsite în compoziţia pâinii albe şi integrale: E 150 caramel; E 150 a caramel I; E 150 b caramel II; E 150 c caramel III; E 150 d caramel IV. Acestea apar sub formă de puncte albe în felia de pâine, iar consumul prelungit afectează ficatul, pancreasul şi stomacul. E 281, E 282 si E 283 afecteazã, de asemenea, aceste organe. Dintre aditivii ce pot fi găsiţi în compoziţia pastelor fãinoase menţionăm E 101şi E 102, care provoacă tumori tiroidiene.

Otrăvurile din alimente

Din lista aditivilor aprobaţi a se folosi la fabricarea produselor comercializate în România, le amintim mai jos pe cele mai uzitate (foarte multe), împreună cu efectele lor: E 101 (riboflavina), folosit la prepararea margarinelor şi brânzeturilor, are culoare galbenă şi poate provoca alergii; E 102 (tartrazina), întâlnită în dulciuri, răcoritoare sau conserve, este tot de culoare galbenă şi consumul produselor ce conţin această substanţă poate cauza, de asemenea, diverse alergii; E 110 (sunset yellow) este folosit tot la prepararea dulciurilor sau răcoritoarelor şi poate avea ca efect apariţia unor alergii puternice; E 120 (acidul carminic), de culoare roşie, este folosit frecvent la fabricarea dulciurilor şi răcoritoarelor. Consumul produselor ce conţin E 120 poate avea ca efect apariţia unor erupţii pe piele;  E 121 (citrus red 2) este un colorant portocoliu folosit pentru a face mai atractivă coaja citricelor – îngurgitarea în timp a unor mari cantităţi de E121 poate cauza unele forme de cancer; E 122 (azorubina), de culoare roşie, încorporată în răcoritoare şi dulciuri, poate provoca alergii; E 123 (amaranth) tot de culoare roşie şi utilizat tot la fabricarea dulciurilor şi răcoritoarelor, este de asemenea cancerigen; E 124 (pancean 4R) de culoare roz, înglobat în anumite dulciuri, provoacă consumatorilor tumori ale glandei tiroide; E 127 (eritrozină) de culoare roşie, folosit la prepararea produselor de panificaţie, îngurgitat cu regularitate, provoacă dereglări hormonale; E 131 (albastru patent) de culoare bleu, este întâlnit în compoziţia unor dulciuri şi consumul acestei substanţe poate avea ca efect îmbolnăvirea de cancer; E 132 (indigotina) de culoare albastră, utilizată la prepararea dulciurilor, îngheţatei şi produselor de patiserie) are efect alergic; E 155 (brun HT) de culoare brună, întâlnit în ciocolată şi prăjituri, provoacă de asemenea alergii; E 200 (acidul sorbic) conservant utilizat frecvent la prepararea mezelurilor, produselor din carne şi conservelor, are ca efect tulburări hepatice; E 210 (acidul benzoic) utilizat tot în industria cărnii, este cancerigen; E 211 (benzoat de sodiu), folosit tot la prepararea conservelor şi mezelurilor, este şi el un conservant cancerigen; E 213 (benzoatul de calciu), de asemenea intens solicitat la prepararea conservelor şi produselor din carne, este şi el cancerigen; E 214 (etil p hidroxibenzoat de calciu) face parte din aceeaşi familie a conservanţilor cancerigeni; E 215 (etil p hidroxibenzoat de sodiu) este şi el un conservant cancerigen.
E 220 (dioxidul de sulf) care este de asemenea utilizat la prepararea conservelor şi conservant de suprafaţă pentru citrice, declanşează boli intestinale; E 221 (sulfitul de sodiu), folosit pe scară largă în industria cărnii, provoacă şi el afecţiuni intestinale; E 222 (sulfitul acid de sodiu) utilizat la fabricarea conservelor şi băuturilor alcoolice, este foarte dăunător sănătăţii, putând provoca apariţia unor boli ale intestinelor şi ficatului; E 223 (metabisulfit de sodiu), având aceleaşi domenii de utilizare, stă şi el la baza multor afecţiuni intestinale şi hepatice; E 224 (metabisulfit de potasiu), utilizat la fabricarea băuturilor alcoolice, are şi el efecte distrugătoare asupra intestinelor şi ficatului; E 226 (sulfitul de calciu) folosit în acelaşi scop, provoacă aceleaşi probleme de sănătate consumatorilor; E 227 (sulfitul acid de calciu), de asemenea folosit în industria alcoolului, cauzează şi el boli intestinale şi ale ficatului; E 228 (bisulfitul de potasiu) utilizat în acelaşi domeniu, are aceleaşi efecte nefaste; E 231 (ortofenil), conservant folosit la păstrarea citricelor, provoacă boli ale ficatului şi alergii; E 232 (ortofenil fenolat de sodiu) cu aceeaşi utilizare, cauzează probleme similare de sănătate; E 233 (tiabendazol), conservant al bananelor, distruge şi el ficatul şi provoacă alergii; E 234 (nizină) nelipsită la fabricarea brânzei topite, are aceleaşi efecte nefaste asupra organismului uman; E 239 (hexametilen tetramină) folosit la conservarea diverselor alimente, în special preparate din carne, este cancerigen; E 250 (nitritul de sodiu), unul din cei mai cunoscuţi conservanţi folosiţi în producţia mezelurilor, provoacă tulburări hepatice şi biliare; E 251 (nitrit acid de sodiu), cu aceleaşi utilizări, are aceleaşi efect nocive; E 252 (nitrat de potasiu) este şi el un conservant folosit la fabricarea mezelurilor, care cauzează afecţiuni ale ficatului, fierei şi intestinelor, precum şi alergii; E 281 (propionaţi) utilizat frecvent în producţia de brânzeturi şi pâine, provoacă toxiinfecţii hepatice; E 283 (propionaţi) folosiţi la produsele de panificaţie, cauzează aceleaşi leziuni ale ficatului; E 311 (grupa galat), substanţă folosită la conservarea peştelui, consumat frecvent odată cu alimentul, stă la baza unor tulburări nervoase; E 318 (grupa galat) care e utilizat la prepararea supelor concentrate din cereale, produce creşterea colesterolului; E 320 (butil hidroxianisol sau BHA), frecvent utilizat la producerea margarinei, cauzează afecţiuni ale ficatului şi alergii; E 321 (butilhidroxitoluen sau BHI), folosit tot ca ingredient la margarină, stă şi el la originea aceloraşi probleme ale ficatului şi alergii; E 338 (acidul fosforic), nelipsit în procesul de producţie al brânzei topite, cauzează leziuni ale ficatului; E 339 (fosfaţi) utilizaţi la fabricarea dulciurilor şi conservelor, au aceleaşi efect edevastatoare asupra celulelor hepatice; E 341 (fosfaţi) utilizaţi în panificaţie, provoacă tulburări ale tubului digestiv; E 450 (difosfaţi) utilizat în producţia de dulciuri, conserve şi produse de panificaţie, este vinovat de producerea unor tulburări digestive ; E 461 (metilceluloză), folosită în procesul de fabricaţie la o gamă largă de produse alimentare (dulciuri, îngheţată, supe, băuturi alcoolice) provoacă grave tulburări hepatice; E 463 (hidroxipropil) care are aceleaşi utlizare, se află la originea afecţiunilor hepatotoxice; E 466 (carboximetil), ingredient uzual în nenumărate produse alimentare (grăsimi, dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, conserve, salate, supe, îngheţate, condimente) are, de asemenea, o acţiune distructivă asupra celulelor hepatice; E 951 (celebrul aspartam) îndulcitor sintetic, utilizat la scară industrială în producţia de dulciuri, îngheţată şi răcoritoare, pe lângă că provoacă alergii şi afecţiuni ale ficatului, este şi cancerigen; E 1201 (polivinilpirolidina) un alt îndulcitor articifial, este de asemenea cancerigen şi cauzează necroza ficatului sau alergii; ultimul pe listă, E 1202 (polivinil polipirolidina), alt îndulcitor sintetic, are şi el aceleaşi efecte nefaste asupra sănătăţii.

Secretele murdare ale marilor producători

În condiţiile în care legislaţia romanească este mai mult decat permisivă, controlul calităţii produselor nu poate fi decât o iluzie. Să luăm exemplul sucurilor răcoritoare al îngheţatei sau al dulciurilor. Acestea sunt la îndemâna copiilor, care îşi dau banul de buzunar pentru o cola cu un hamburger. Sosul, cheeps-urile şi sucurile carbogazoase sunt pericole pe care puţini le conştientizează. În replică la ceea ce zic autorităţile române, poate fi consultată lista negră a E-urilor, întocmită de Institutul de Oncologie Infantilă din Dusseldorf, Germania.
Prigat piersici si Prigat portocale light, produse de Sigat Beverage Company nu ar putea fi niciodată vândute în SUA, întrucît conţin coloranţii E 110 – Sunset Yellow şi E 102 – tartrazina, ambele interzise în SUA. O substanţă cu grad mare de risc se găseşte şi în Fanta şi în orice produs carbo-gazos European Drinks şi Frutti Fresh. Este vorba de benzoatul de sodiu, E 211, care, deşi a stârnit nenumărate controverse în lumea medicală, unde a fost catalogat ca find canceros, nu a fost interzis în toate statele europene.
De aceea, produse ca Fanta şi Coca-Cola veţi găsi şi în afară. Diferenţa este că, ceva mai bine informaţi, foarte puţini dintre consumatorii occidentali le mai cer.
În cele ce urmează, vă prezentăm lista negră a E-urilor, întocmită de Institutul de Oncologie Intantilă din Dusseldorf
E 123, E131, E 142, E 211, Coca-Cola, Fanta, Frutti Fresh, Pepsi Cola şi toate băuturile răcoritoare, E 213-217şi E 239 fiind foarte cancerigene, au fost deja interzise în SUA şi ţările fostei URSS. Alţi aditivi periculoşi sunt E 123, E 110 din bomboanele Smarties, Haribo, Treets şi frişca praf, E 102, E 110 – colorant alimentar din praful pudding de vanilie. Specialiştii germani recomandă să evitaţi cumpărarea produselor care conţin aceste substanţe, precum şi cele care conţin glutamat de sodiu, E 621, interzis in Europa Occidentală, cum ar fi concentratele Gallina Blanca, Maggie, Knorr, etc.

Ghidul produselor interzise

Unul din cele mai căutate ghiduri în materie de aditivi este cel întocmit de Northen Allergy Center. Acesta oferă explicaţii ale tipurilor de aditivi şi un tablou comparativ al interzicerii acestora în anumite ţări
O serie de produse ce conţin aditivi sunt interzise în ţări cu standarde ridicate de viaţă, ca Norvegia, Finlanda, Australia, dar şi în statele fostei URSS. Marea Britanie, Scoţia, SUA, Austria şi Germania figurează şi ele printre statele care au luat măsuri drastice. Însă unii aditivi continuă să fie folosiţi din alte considerente. De exemplu, interzicerea lui E 211 ar însemna, practic, distrugerea producătorilor de sucuri. Disputele între cercetători pe marginea riscurilor utilizării acestui produs au dus însă la un consum semnificativ scăzut pe pieţele occidentale ale băuturilor carbogazoase. În economiile mai puţin aşezate, producătorii au găsit o piaţă nesperată. Cei mai mulţi oameni nu cunosc riscurile pe care le înghit odată cu asemenea alimente. Pe multe etichete de băuturi nu figurează sub denumirea de E 211, ci ca benzoat de sodiu. Este bine de ştiut că această substanţă este un conservant cu riscuri mari asupra sănătăţii, aproape nelipsit din băuturile răcoritoare carbogazoase ca Fanta, Frutti Fresh, Pepsi, Adria, fiind permis de legislaţia românească Este însă declarat cancerigen de Clinica de Oncologie Infantilă de la Dusseldorf, Germania. La fel, E 123, E 131, E 142, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 239 sunt  caracterizate ca fiind foarte cancerigene.
Specialiştii recomandă evitarea produselor care conţin glutamat de sodiu E 621, (Monosodium Glutamate), intrezis în Europa occidentală, cum ar fi concentratele Gallina Blana, Maggie, Knorr.
Departamentul de sănătate publică din Scoţia a studia simptomele clinice ale bolilor cauzate de aditivii chimici alimentari. În cazul E 621, monosodium glutamate, simptomele sunt senzaţia de ardere, sete, fierbinţeală la nivelul pieptului, dureri de cap. Perioada de incubaţie este foarte scurtă, de la câteva minute la o oră. Băuturi răcoritoare carbo-gazoase  cum sunt Pepsi, Coca-Cola, Fanta, Frutti Fresh, American Cola, conţin conservantul E211, benzoat de sodiu, care, potrivit Institutului de Oncologie Infantilă din Dusseldorf, are efecte cancerigene. Utilizat ca un conservant, dar şi pentru a da gust produselor, acesta este folosit şi în mâncarea de slabă calitate, după standardele din Australia. Răcoritoarele, mai ales sucurile de portocale dietetice, conţin cantităţi mari din acest aditiv, suspectat de efecte neurotoxice. Frutti Fresh Grapefruit conţine colorantul E 120 cochineal, acid carminic, de culoarea roşie, care este făcut din insecte. Este foarte rar utilizat, fiind interzis în SUA, însă permis de legislaţia românească.
Prigat de piersici, produs de Sigat Beverage Company, conţine E 102-tartrazina, inerzis în SUA, Norvegia şi Finlanda, fiind restricţionat în Austria, Suedia, şi Germania. E 110- Sunset Yellow, este şi el interzis în SUA, Norvegia, Finlanda şi Marea Britanie. Aceleaşi substanţe apar într-o serie de alte sucuri şi dulciuri colorate.

Sorin Badea