Ovidiu Sarca, afacerist clujean, condamnat şi achitat în mai multe dosare, acuzat că lucrează sub acoperire

Ovidiu Sarca este unul dintre oamenii de afaceri clujeni care a fost condamnat în mai multe dosare cu infracţiuni economice, cel mai cunoscut fiind ”tunul” Tascochim, unde prejudiciul a fost evaluat la aproximativ 4,5 milioane de euro. Însă, după condamnare, în acelaşi dosar, judecătorii au decis să îl achite de acuzaţii. Preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, Florentin Scaleţchi, spune despre Sarca că ar fi ofiţer sub acoperire.

SARCA BRAD OVIDIU IOAN este un om de afaceri clujean care în urmă cu câţiva ani a stat aproape jumătate de an la puşcărie pentru că procurorii DNA l-au acuzat de o evaziune fiscală de câteva milioane de euro. Ulterior, judecătorii l-au găsit nevinovat de acuzaţii şi l-au achitat. Cu toate acestea, el a fost judecat pentru un alt caz, în care a fost condamnat din nou, astfel că acum el se află încarcerat la Penitenciarul Gherla, de unde face toate diligenţele juridice necesare pentru a îşi dovedi nevinovăţia.

Sarca şi ceilalţi inculpaţi din Dosarul Tascochim au fost achitaţi de magistraţii din Iaşi, după ce procurorii care i-au trimis în judecată s-au mândrit că dosarul respectiv este unul trăsnet. În referatul DNA, Sarca era prezentat drept creier al întregii operaţiuni el fiind cunoscut la Cluj pentru dosarele sale de evaziune fiscală.  Sentinţa s-a dat contrar aşteptărilor  procurorilor DNA, care susţineau că prin afacerile derulate de firma Tascochim s-au achiziţionat uleiuri şi combustibil scutite de la plata accizelor, care ulterior au fost vândute drept combustibil auto. Un prejudiciu la bugetul de stat de 4,5 milioane de euro a fost astfel şters în instanţă. La acel moment, dosarul respectiv a fost o revelaţie pentru implicaţiile lumii interlope în mediul justiţiei, dând la iveală judecători influenţabili  sau nume de procurori dispuşi să fabrice dosare. Ulterior, Sarca a obţinut pentru acuzaţiile respective de la trei instanţe, ultima fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe de altă parte, el se află încarcerat acum la Gherla pentru că a înşelat Banca Mindbank. În acest dosar el a cerut revizuirea cauzei, în baza art. 394 alin. 1 lit. a al Codului de Procedură Penală, care arată că revizuirea se poate face pe baza descoperirii unor fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute în instanţă la soluţionarea cauzei. Astfel, Sarca susţine că, la momentul  semnării contractului de credit cu banca Mindbank nu avea ştiinţă că societatea cu bunurile căreia el garantase era în faliment.

Schema afacerilor cu combustibili

Ca o explicaţie pentru aceste procese în care este implicat Sarca, preşedintele Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, Florentin Scaleţchi, spune despre Sarca că ar fi ofiţer sub acoperire. ”OVIDIU SARCA şi-a început afacerile prin societatea Real Service, ce deţinea staţia de combustibili din localitatea Mera, comuna Baciu, judeţul Cluj. Astfel, în primăvara lui 2004, clujenii Ovidiu Sarca şi Nicolae Pap  s-au înţeles ca pe numele firmei J&M Beauty să achiziţioneze uleiuri minerale neaccizate de la societatea Blitz Transport din Comarnic, care să fie depozitate în rezervoarele din Mera. Precursorii erau apoi amestecaţi cu puţină motorină pentru a fi vânduţi ca uleiuri minerale accizate. Pap a declarat procurorilor că Sarca i-a promis câte 15 milioane lei vechi pentru fiecare cisternă achiziţionată, cu condiţia să emită pe numele societăţii J&M Beauty facturi false pentru produse petroliere accizate. În perioada mai-august 2004, Pap şi Sarca s-au apro­vizionat de la Blitz Transport cu marfă în valoare de 5,2 miliarde lei vechi fără TVA, care, după transformare, a fost vândută la un preţ mult mai mare. Conform anchetatorilor, Pap a întocmit în fals un număr de zece facturi, care acopereau livrarea fictivă de motorină dintre societatea sa şi Real Service. În august 2004, când Garda Financiară a început verificările, Sarca şi Pap au hotărât să folosească o firmă fantomă din Sibiu, Damistral, pentru transformarea scriptică a combustibililor. Astfel, s-au inventat transporturi şi facturi între societăţile Damistral şi J&M Beauty”, explică Scaleţchi.

Liderul Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului a fost condamnat în 2013 pentru trafic de influenţă. Procurorii DNA au probat că în 2005 Scaleţchi primise 20.000 euro, de la Ilie Mărgean zis Bălăceanu. El promisese că intervine la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Interpol pentru ca Leonard Mărgean, fiul denunţătorului, să beneficieze de clemenţă, deoarece avea de executat 18 ani de închisoare în Spania şi voia să fie adus în România. Încarcerat pentru 6 ani, Florentin Scaleţchi avea să fie însă eliberat după numai 1 an.

Acuzat că ar fi ofiţer sub acoperire

Potrivit lui Scaleţchi, ”spicuind din articolele vremii, ai căror autori au fost poate victime  ale unor intoxicări, nefiind însă exclus să fi acţionat ei înşişi ca factori de influenţă ai S.R.I., se atestă că omnipotenţa lui SARCA BRAD OVIDIU IOAN în tot ceea ce priveşte comerţul cu produse petroliere falsificate şi sustrase de la plata impo­zitelor (a se observa şi existenţa unor CONEXIUNI cu reţeaua omologă a S.R.I. care operează în Sudul ţării, coor­donat de GURAN FLORIN DANIEL, alt ofiţer acoperit. Ani de zile SARCA a fost in măsură să iniţieze şi să conducă „cu su­cces” câteva caracatiţe petroliere, fără a fi deranjat altfel decât prin controale NEFINALIZATE ale Gărzii Finaciare; că procesele în care SARCA a figurat în calitate de incul­pat au fost sistematic TEMPORI­ZATE, astfel încât în nici unul dintre ele nu s-a pronunţat vreo condamnare deşi anchetatorii au vehiculat estimări ale prejudiciilor care erau de peste 2,5 milioane Euro, adică peste 100 miliarde lei vechi. Faptul că, în pofida acestor valori, SARCA a fost ţinut în arest doar cu puţin peste cinci luni, fiind eliberat la două zile du­pă ce a reconfirmat o parte a declaraţiilor minci­noase date la urmărirea penală împotriva mea, Florentin Scaletchi.  Mai mult, Justiţia s-a dovedit foarte severă cu SARCA, în sensul că nu i-a permis să iasă din ţară – o abureală pentru proşti, pe care SARCA o putea încălca oricând, dacă nu ar fi fost UN CADRU MILITAR DISCIPLINAT – în timp ce mie, Scaletchi, mi s-a refuzat până şi o formă minimală de libertate în Bucureşti, cu garanţia unei cauţiuni monstruos de mari – asta da severitate!

În timp ce la Cluj era judecat în stare de libertate, pentru fals şi evaziune fiscală, Sarca punea bazele unei reţele naţionale de contrafăcut motorina cu plecare din Moldova, ulterior fiind arestat preventiv într-un dosar complex de infracţiuni economice la Iaşi, în care sunt implicate nume grele ale lumii interlope moldovene, protejate chiar şi de un membru al Corpului de Control al Ministerului Integrării Europene.

De asemenea, Sarca avea legături de afaceri cu cetăţeni arabi, printre care un soldat al lui Omar Hayssam, şi cu alţi traficanţi de combustibili din judeţul Bihor” , mai spune Scaleţchi.

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să îl contacteze pe Sarca la numerele de telefon ale societăţilor unde se regăseşte ca acţionar, însă la ele nu răspunde nimeni, firmele aflându-se în diferite proceduri judiciare, activitatea lor fiind suspendată.

Martorii au dispărut din dosarul Tascochim

La rejudecarea procesului, martorii din Dosarul Tascochim au dispărut, astfel că judecătorii nu i-au mai putut audia. Spre exemplu, jandarmii au precizat într-o adresă trimisă la instanţă că martorul Cristian Grămadă refuză să se prezinte la Tribunalul Iaşi. „A fost contactat telefonic, însă a declarat că se află în municipiul Rovinari, judeţul Gorj, pentru o licitaţie, şi nu ştie când va reveni în Bucureşti. Acesta refuză să spună unde locuieşte de doi ani şi refuză să se întâlnească cu jandarmii, pentru a-şi motiva în scris absenţa”, au precizat reprezentanţii Jandarmeriei într-o adresă trimisă la instanţă. Aceştia au adăugat că martorul nu a fost găsit la adresa din Bucureşti.

Tot potrivit jandarmilor, un alt martor din dosar, Marian Bulumac, şi-a vândut apartamentul încă din luna februarie 2008 şi nu mai locuieşte acolo, dar nici nu figurează că fiind mutat de la adresa respectivă în bază de date a Serviciului de Evidenţa Informatizată a Persoanei (SEIP). În ceea ce priveşte martorul, Mircea Ungureanu, el nu poate fi găsit la adresă din Iaşi pe care o are trecută în actul de identitate. Potrivit oamenilor legii, bărbatul a fost căutat la acea adresă, însă femeia care locuieşte acolo le-a spus că l-a ajutat doar să-şi facă buletinul şi că este plecat în Italia încă din luna februarie 2006.  De asemenea, Ramona Croitoru, un alt martor din dosar, este plecată din România.

Achitat pentru un accident grav

De asemenea, Sarca a avut un proces şi pentru omor din culpă, în urma unui accident pe care l-a făcut. În acest caz, procurorii ar fi trebuit să primească onorariu de avocat pentru că, practic, au lucrat pentru ca Sarca să scape fără condamnare. Practic, în timp ce conducea într-o localitate, Sarca a lovit un bătrân. Vina a fost împărţită în sensul că şoferul avea o viteză peste limita legală, iar victima, Simion Bunea de 70 de ani, nu a traversat strada pe trecerea de pietoni.

În primul rând, dosarul a fost trimis în judecată după cinci ani de la comiterea accidentului! Apoi, potrivit judecătorilor, procurorii nu au respectat obligaţiile pe care le aveau şi nu au adunat probe suficiente pentru aflarea adevărului. Nici în cursul judecăţii Parchetul nu a depus diligenţele necesare pentru a elucida acest caz şi a stabili dacă vina o poarta atât şoferul, cât şi pietonul accidentat mortal, sau doar pietonul decedat.