Din 2009 până în 2014, pe o suprafaţă de 20 de hectare de teren de pe bulevardul Muncii, Primăria Cluj-Napoca a plantat în fiecare an câte 10.000 de puieţi. S-a dorit crearea Pădurii Clujenilor, un proiect prin care să crească suprafaţa de spaţiu verde în oraş. Totul nu a fost însă decât un eşec răsunător. S-a ales praful de toţi copăceii plantaţi.
Timp de şase ani, în fiecare primăvară, conducerea Primăriei a transformat acţiunea de plantare de copaci de pe bulevardul Muncii într-o sărbătoare câmpenească la care era invitată presa, armata, sportivii, angajaţii din administraţia publică locală. 10.000 de puieţi de arbori de diverse specii au fost plantaţi an de an, pe terenul abrupt, primarii din acea perioadă, Sorin Apostu şi Emil Boc, s-au lăsat fotografiaţi şi intervievaţi, iar la finalul muncii istovitoare toată lumea mânca mici. Deşi s-au investit bani din bugetul local şi s-a făcut mare tam tam cu realizarea Pădurii Clujenilor, proiectul s-a dovedit a fi un mare eşec. Puieţii s-au uscat sau au fost distruşi de animalele care păşunează pe terenul respectiv.
Boc era extrem de optimist la fiecare acţiune de plantare de copaci. De exemplu, în 2014, spera ca peste ani să stea la umbra copacilor de pe bulevardul Muncii.
„Sperăm ca peste ani să putem sta la umbra puieţilor care astăzi se plantează şi să devină copaci autentici şi să mai creăm un plămân verde al oraşului. Dacă s-ar prinde măcar două treimi din ce am plantat aş fi mulţumit, dar ştiţi cum e, nu este pădure fără uscături. Întotdeauna mai există şi probleme. Dacă porneşti de la premiza că ce pui se usucă, atunci nu mai plantezi nimic. Probabil că o parte se mai usucă, o parte se mai degradează, dar tot rămâne ceva în urma unei asemenea acţiuni şi ea trebuie încurajată”, declara primarul Emil Boc, la acţiunea de plantare din 2014.
După nouă ani, terenul va deveni parc
Conducerea Primăriei a avut nevoie de nouă ani să realizeze că Pădurea Clujenilor este doar un eşec. Acum vrea să creeze un parc pe terenul care este degradat din cauza păşunatului clandestin şi al actelor de vandalism.
„În prezent, suprafaţa respectivă de teren şi vegetaţia sunt puternic degradate, reprezentând un spaţiu public neamenajat, care nu mai are nicio utilitate/destinaţie (nu este utilizabil nici ca zonă verde, zonă de agrement, grădină sau parc). Datorită fenomenului de păşunat abuziv – în mod necontrolat, pe toată suprafaţa în cauză, ne confruntăm cu o degradare continuă a vegetaţiei rămase, cu toate că începând cu anul 2009 – din iniţiativa municipalităţii, s-au plantat puieţi forestieri din diverse specii care au fost la rândul lor degradaţi, în urma aceloraşi acte abuzive de vandalism şi păşunat clandestin”, se arată în tema de proiectare PUZ de includere în intravilan terenului de pe bulevardul Muncii.
Prin elaborarea PUZ se doreşte introducerea în intravilan a zonei studiate şi stabilirea de reglementări urbanistice pentru construirea şi amenajarea zonei ca spaţiu verde cu caracter tematic.
Cum va arăta Pădurea Clujenilor după reamenajare
Potrivit documentului, terenul va fi un parc care va cuprinde zone de agrement, loisir şi sport. Va putea fi folosit pe toată perioada anului.
„Obiective ale Planului Urbanistic Zonal: crearea unui spaţiu verde ce se bucură de diversitate funcţională, ce cuprinde zone de agrement, loisir şi sport; conceperea unui spaţiu dedicat tuturor categoriilor de vârstă, cu o atenţie deosebită pentru accesibilitate persoanelor cu deficienţe locomotorii. Parcul propus va avea la bază ideea unui spaţiu atractiv şi accesibil pe toată durata anului, cu activităţi dedicate atât perioadei de vară cât şi de iarnă. Se doreşte ca prin amenajările propuse să se rezolve problema stabilizării terenului prin lucrări specifice (de terasament, plantaţii). Terenul natural, plantele şi geometria terenului vor fi folosite pentru a ierarhiza, grupa sau separa diferite funcţiuni şi trasee. Parcul va fi conceput ca un mixaj funcţional, destinat mai multor tipuri de activităţi: funcţiuni sportive (amenajări pentru role, biciclete, piste de alergare, mese de ping pong, şah, perete pentru căţărat, amenajări cu aparate fitness, amenajări pentru sporturile de iarnă etc.), funcţiuni de agrement şi loisir (locuri de joacă pentru copii, promenadă), funcţiuni de alimentaţie publică, funcţiuni administrative, funcţiuni administrative (birouri administrative, depozite unelte şi utilaje întreţinere, grupuri sanitare pentru public, vestiare şi grupuri sanitare pentru personal, punct de prim ajutor). În funcţie de concluziile studiului hidrologic şi a expertizei geotehnice, amenajarea poate cuprinde şi un lac/luciu de apă pentru agrement, cu suprafaţa de 2-3 hectare”, este notat în tema de proiectare.
Se estimează că aproximativ 500 de persoane pe zi vor folosi viitorul parc, iar durata minimă de funcţionare estimată este de 20 de ani.
Suprafaţa verde reală în oraş este de doar 14 mp/cap de locuitor
Primăria vrea să crească suprafaţa de spaţiu verde/cap de locuitor prin crearea acestui parc. Se doreşte ca până în 2020 să se ajungă la 27 mp/cap de locuitor.
„Ideea de bază care a generat propunerea este de mărire a suprafeţelor verzi pentru a ajunge în anul 2020 la o suprafaţă de 27 mp/cap de locuitor, precum şi cea de a crea noi zone de recreere şi petrecere a timpului liber în municipiul Cluj-Napoca. Aceasta s-a armonizat cu programul Ministerului Mediului, privind îmbunătăţirea calităţii mediului, privind realizarea de spaţii verzi în localităţi. Într-un oraş în plină dezvoltare, în care spaţiul verde amenajat se reconfigurează permanent, amenajarea unui parc de circa 20 de hectare ar fi vitală pentru dezvoltarea durabilă şi dinamică a oraşului metropolă. Având în vedere că amplasamentul în studiu se află într-o zonă slab construită, perimetrată de împăduriri, cu terenul într-o pantă generoasă, amenajarea parcului trebuie să se subordoneze condiţiilor naturale de mediu”, scrie în tema de proiectare PUZ.
Dacă luăm în calcul datele oficiale ale administraţiei publice locale atingerea acestui target nu este atât de greu de făcut, dar realitatea este cu totul alta. Suprafaţa totală de spaţiu verde în Cluj-Napoca este de 814 hectare, din care jumătate sunt păduri (460 hectare pentru activităţi recreative, 94 hectare sunt parcuri, 42 hectare sunt cimitire şi 390 hectare sunt păduri).
Raportat la populaţia oficială de 325.000 de locuitori, înseamnă că unui clujean îi revin 25 mp de zonă verde. În realitate însă, populaţia oraşului este mai mare cu aproximativ 100.000 de oameni, de unde rezultă că unui clujean îi revin 20 mp de zonă verde. Dacă scădem şi pădurile şi cimitirele, rămân 13-14 mp de zonă verde pentru fiecare clujean.
