Păgubiţii imobiliarului Dan Micle bat din gură degeaba prin instanţe

În anul 2012, instanţele clujene au decis ca afaceristul imobiliar Dan Ionel Micle să devină prima persoană fizică din România asupra căruia s-a decis intrarea în faliment. Acest lucru s-a făcut pentru a da posibilitatea clienţilor păgubiţi să îşi recupereze banii plătiţi pentru locuinţele pe care nu le-au mai primit. Însă, 17 clienţi de-a lui Micle i-au făcut o plângere penală pentru înşelăciune. Însă, procurorii au emis rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, verdict pe care l-au menţinut şi judecătorii.

Mai mulţi clujeni au depus o plângere penală împotriva lui Daniel Micle, prima persoană fizică din România pentru care magistraţii au decis intrarea în faliment. Plângerea nu a avut nici un efect pentru că, în primăvara anului trecut procurorul de caz dat o soluţie de netrimitere în judecată pentru faptele de care clienţii îl acuzau pe Micle. Cele 17 persoane nemulţumite au făcut în instanţă o plângere împotriva acestei rezoluţii, însă magistraţii au respins plângerea respectivă. La sfârşitul săptămânii trecute, Judecătoria Cluj Napoca a dat următoarea soluţie. ”În temeiul articolului 341, aliniatul 6, litera a din Codul de procedură penală, respinge plângerea formulată de către contestatori Menţine Ordonanţa nr.16/II/2/2015 din 10.04.2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin care s-a respins plângerea formulată de către contestatori împotriva soluţiei procurorului din Ordonanţa nr.983/P/2011 din 18.12.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin care s-a dispus clasarea faţă de suspectul Micle Daniel Ionel pentru săvârşirea a 17 infracţiuni de înşelăciune prevăzute de art.244, alin.1 şi 2 cu aplicarea art.5 şi 38 din Codul penal. În temeiul articolului 275, aliniatul 5 raportat la aliniatul 2 din Codul de procedură penală, obligă contestatorii să plătească fiecare suma de câte 30 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 ianuarie 2016”, arată minuta din cadrul acestui proces.

Cum a construit Micle

Gazeta de Cluj a prezentat cum cei care au rămas fără locuinţe, deşi plătiseră sume în avans, s-au adresat justiţiei. Clujeanul Robert Keizer a plătit 95% din valoarea unui apartament din comuna Baciu, însă nu i-a fost predată locuinţa de către constructor. „În antecontract scrie că până în luna decembrie 2008 apartamentul trebuia predat. Pe parcursul construcţiei blocului am văzut că Micle (constructorul – n.r.) nu se ţine de treabă, pentru că nu respecta termenele. A invocat apoi criza şi ne-a cerut, mie şi altor cumpărători, răgaz… ne-a cerut să-l înţelegem. La predare trebuia să achit şi ultima tranşă de bani, însă lucrul ăsta nu s-a întâmplat”, explica Keizer.

Se pare că după multele insistenţe şi notificări primite din partea păgubitului, constructorul blocului C1 de pe strada Viilor Lab din comuna Baciu, respectiv Daniel Ionel Micle, a încheiat de unul singur un proces verbal de predare-primire a apartamentului, însă fără a exista o dată trecută în document şi chiar în absenţa cumpărătorului căruia, se pare, i-a falsificat semnătura. De atunci, din mai 2009, Micle a dispărut şi nici un cumpărător nu a mai putut da de el. „Avocaţii lui spun că eu, din rea voinţă, nu am vrut să îi acord şi a treia tranşă, la predare, şi atunci contractul unilateral se reziliază. Dar eu nu am fost prezent la încheierea procesului verbal. Nu am primit nici o cheie de la casă. Se pare că omul acesta a făcut ce a dorit, pentru că, din 50 de apartamente câte a construit acolo, numai vreo şase sunt preluate de către cumpărători. Iar în instanţă are nu ştiu câte procese pe rol din cauze de genul ăsta. Chiar şi eu am deschis unul”, spune Robert Keizer.

Minicartier construit din promisiuni

Tribunalul Cluj a decis ca dezvoltatorul imobiliar Daniel Ionel Micle, care a promis că va construi un minicartier imobiliar cu 14 blocuri, să intre în faliment. Din cele 14 blocuri, el a finalizat doar 4. Un al 5-lea bloc a fost început, însă lucrările au fost stopate.

Micle a construit clădirile „pe persoana fizică”, deci fără să se înregistreze ca entitate juridică (SRL, PFA etc). În 2012, Curtea de Apel Cluj a confirmat în mod irevocabil primul faliment al unei persoane fizice din România, respectiv un dezvoltator imobiliar care a încasat bani, sub formă de avans, de la peste 100 de familii, pentru locuinţe pe care nu le-a mai construit. Primul faliment al unei persoane fizice din România, Daniel Ionel Micle, a fost confirmat, în mod irevocabil, de Curtea de Apel Cluj, ceea ce înseamnă că persoanele păgubite au o şansă de a-şi recupera banii – „Respingerea recursului înaintat de Daniel-Ionel Micle împotriva hotărârii Tribunalului Specializat Cluj prin care s-a deschis procedura de faliment împotriva sa înseamnă pentru persoanele păgubite o şansă reală de a-şi recupera banii. Este vorba despre o persoană care, deşi nu era înscrisă în Registrul Comerţului, avea totuşi calitatea de comerciant, deoarece desfăşura în mod constant activităţi comerciale”, a explicat avocata Roxana Iuliana Cleja, citată de Mediafax. În anul 2007, Daniel-Ionel Micle, împreună cu asociatul său, Sergiu-Romeo Mureşan, au început un proiect imobiliar în comuna Baciu, judeţul Cluj, constând în edificarea de blocuri şi valorificarea apartamentelor. Iniţial, proiectul prevedea construirea a 14 blocuri de locuinţe cu trei etaje şi mansardă.

Noi şi bulgarii!

Avocatul Vicenţiu Coltuc a explicat că, în acest caz, Tribunalul Comercial Cluj a pornit de la aserţiunea că operaţiunea de edificare de construcţii în scopul valorificării este considerată de lege ca act de comerţ obiectiv, iar exercitarea acesteia în mod sistematic şi efectiv, cu titlu de profesiune, atrage calitatea de comerciant a persoanei în cauză, chiar dacă acesta este persoană fizică şi nu s-a înscris în Registrul Comerţului ca fiind persoană fizică autorizată. În acest fel, s-a decis că persoana fizică Micle Daniel-Ionel are calitatea de comerciant. Legea falimentului personal funcţionează în Statele Unite de ani buni, iar în Uniunea Europeana, singurele state care nu au inclus în legislaţie prevederi privind falimentul persoanei fizice sunt România şi Bulgaria.

Bancherii nu vor legea falimentului personal

Pe de altă parte, bancherii se tem că existenţa unei legi a falimentului personal i-ar face chiar şi pe bunii platnici să o lase mai moale cu plata ratelor la bancă.

Asociaţia Română a Băncilor a estimat la sfârşitul lunii martie că impactul aplicării Legii insolvenţei persoanelor fizice în România se ridică la circa 3,5 miliarde de lei, luând în calcul faptul că o parte dintre clienţii buni platnici ar putea decide să nu mai plătească, aşteptând „beneficiile” insolvenţei, dar şi costurile de logistică ale băncilor cu implementarea unei astfel de legi. „Pe o abordare europeană, pe calculul pe care l-am făcut asupra insolvenţelor persoanelor fizice la nivel european, a reieşit o sumă de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Europenii au în această legislaţie şi filtre prin care limitează eventualele excese în folosirea acestei legi. Pun şi responsabilităţi pentru cei care beneficiază de actul de insolvenţă, ai obligaţii, dar şi limitări în viitor. În unele ţări 5 ani, în altele 10, nu mai poţi să iei un credit dacă ai trecut printr-un proces de insolvenţă. Legislaţia europeană îi are în vedere numai pe cei de bună credinţă, care au ajuns în situaţia nefericită a insolvenţei”, a declarat la momentul respectiv Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei.

Oficialul ARB a atras atenţia asupra faptului că „mirajul” acestei legi ar putea determina anumiţi clienţi, care până acum au fost buni platnici, să nu mai plătească, în aşteptarea unei reduceri a sarcinii fiscale.