Pâinea prăjită e un aliment perfect, dar atenție cât de tare o prăjiți, pentru că poate fi dăunătoare sănătății

Dacă te numeri printre cei care preferă pâinea prăjită, ar trebui să știi că există câteva riscuri la care te expui, din punct de vedere al sănătății. Vestea bună este că nu orice pâine prăjită prezintă un risc pentru sănătate, ci doar cea „arsă”, de culoare maronie închis.

Acest lucru se datorează unei molecule care se formează atunci când mâncarea este gătită la temperaturi ridicate, numită acrilamidă. Acrilamida se formează în toate mâncărurile „arse”, nu doar în pâinea prăjită prea tare. Această moleculă „toxică” se găsește în special în alimentele bogate în carbohidrați, mai degrabă decât în alimentele bogate în proteine. Acrilamida, susțin specialiștii, crește riscul de cancer.

Prăjitor de pâine – oferte (LINK)

Chiar dacă pâinea prăjită este mai sănătoasă decât pâinea proaspătă, cercetării avertizează asupra felului în care aceasta este prăjită. 

Potrivit acestora, pâinea ar trebui să stea în prăjitor doar până devine aurie şi nu mai mult, pentru că, prăjită timp îndelungat eliberează o substanţă – acrilamida – prezentă mai ales în alimentele care conţin amidon, şi care, s-a dovedit a declanşa cancerul, cel puţin în studiile făcute până acum pe şoarecii de laborator. Jurnalul de Cercetări asupra Cancerului din Marea Britanie scrie că o astfel de legătură nu a fost dovedită încă la oameni, însă Agenţia pentru Securitate Alimentară din această ţară a recomandat precauţie şi a dat instrucţiuni precise referitoare la prepararea produselor comercializate şi evitarea prăjirii excesive a acestora. 

Totodată, instituţia a recomandat ca nici cartofii şi nici păstârnacul să nu fie păstrate la frigider, deoarece, nivelul de zahăr ar creşte în vegetalele ţinute la rece, ceea ce duce şi la creşterea acrilamidei în timpul procesului de preparare. O serie de alimente conţin acrilamidă, însă niveluri înalte se găsesc în alimentele care conţin amidon şi care sunt gătite (coapte, prăjite, sau pe grătar) la temperaturi mai înalte de 120 de grade Celsius: cartofi, pâine, cereale pentru micul dejun, biscuiţi, prăjituri şi cafea (ca urmare a prăjirii boabelor).

Când pâinea este introdusă în prăjitor, zahărul, aminoacizii şi apa se combină pentru a da culoare, aromă şi savoare produsului. Prin prăjire se eliberează şi acrilamida. Reprezentanţii Agenţiei nu au specificat în mod clar cât de multă acrilamidă poate fi tolerată de organismul uman, dar sunt de părere că se consumă în cantitate mult prea mare, astfel, că i-a avertizat pe oameni în cadrul unei campanii menite să arate că prin mici schimbări în comportamentul alimentar, oamenii îşi pot păstra mai bine sănătatea. 

Cercetările făcute până acum pe animale au arătat că acrilamida este toxică şi provoacă cancer. Oamenii de ştiinţă consideră că foarte probabil acest lucru poate fi adevărat şi în cazul oamenilor, însă nu sunt studii concludente până acum. În plus, efectele nocive ale acrilamidei se extind şi asupra sănătăţii sistemului nervos şi a celui reproductiv al şcoarecilor, mai spun oamenii de ştiinţă. 

Nu toţi cercetătorii sunt de aceeaşi părere. David Spiegelhalter, profesor la Universitatea Cambridge, afirmă că adulţii care consumă niveluri înalte de acrilamidă ar trebui să mănânce de 160 de ori mai multă pentru a atinge valorile care au determinat tumori canceroase în cazul şoarecilor. Agenţia nu a cuantificat în niciun fel răul pe care îl poate face acrilamida şi nici beneficiile reducerii cantităţii ei pentru persoanele care urmează acest sfat, a spus acesta. 

Agenţia a recomandat producătorilor de mâncare să reducă concentraţia de acrilamidă din mâncarea procesată. Acrilamida nu se găsește în mâncarea negătită sau în alimentele fierte. Lactatele, carnea sau peștele nu formează acrilamidă, indiferent de modul de preparare.

Link oferte prăjitoare de pâine

Steve Wearne, director de politici în cadrul Agenţiei, a explicat că majoritatea oamenilor nu ştie nici măcar că acrilamida există şi că această campanie este destinată să aducă în atenţia publică acest subiect. Mai sunt însă multe de aflat referitor la riscurile produse de excesul de acrilamidă, a recunoscut acesta.

Acestea fiind spuse, nu trebuie să ne panicăm, însă. Dincolo de rezultatele inexistente și neconcludente cu privire la efectul acrilamidei asupra oamenilor, atâta timp cât mâncarea este gătită corect, nu există niciun risc potențial de apariție a acestei molecule. În plus, acrilamida consumată sporadic nu ar trebui să aibă niciun efect neplăcut, abia în cazul unui consum îndelungat putând deveni periculoasă.