În plină pandemie, sistemul de educație conceput de minister nu a reușit să își dovedească eficiența în ceea ce privește izolarea virusului. Vedem tot mai multe cazuri de copii bolnavi care, la rândul lor, împrăștie boala în sânul familiei. Aceste cazuri duc la izolarea oamenilor în locuințe care de multe ori se soldează cu pierderea locului de muncă de către părinți.

Așadar, din dorința de a nu lăsa acest fenomen neplăcut să ia amploare, școlile au început să se golească în ritm alert după creșterea abruptă de infectări din ultimele zile, peste 4000 pe zi la nivel național. Nu mai puţin de 930 de şcoli au ajuns să desfășoare cursurile exclusiv online, potrivit datelor transmise joi, de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 

Chiar dacă au trecut 8 luni de la debutul pandemiei și în România, școala nu pare nici măcar pe departe să treacă la modul sănătos în mediul online. Până să ne certăm pe platforme potrivite de învățare sau de adaptare a cursurilor practice la mediul online, ne lovește, fără drept la replică, lipsa accesul la educația online. Dacă de tablete statul a încercat să se ocupe, împreună cu mai multe întreprinderi private, când a venit vorba de asigurarea accesului la internet de mare viteză pentru copiii din zonele izolate, s-a făcut că plouă. 

Dar aceasta nu e prima ratare a statului român când vine vorba de digitalizarea României. Unul din celebrele programe cu capital european, RO-NET, ar fi trebuit să acopere, până la sfârșitul lui 2015, peste 700 de comune defavorizate sau izolate de pe tot teritoriul României. Proiectul, inițiat din bani europeni și evaluat la 85 de milioane de euro îl avea partener principal pe operatorul privat Telekom, care și-a asumat construcția de infrastructură necesară acoperirii la internet de mare viteză. 

Anul 2020 este ultimul în care România mai poate folosi fondurile de coeziune și dezvoltare europeană din programul de dezvoltare 2007-2013. Proiectele accesate în acea perioadă aveau ca scop dezvoltarea tehnologică și energetică a tuturor regiunilor din România și se bazau pe 5 direcții:
Sistem inovativ și eco-eficient de producție”(AXA 1), „Cercetare și dezvoltare tehnologică” (AXA 2), „Îmbunătățirea tehnologiei informației” (AXA 3), „Creșterea eficienței energetice” (AXA 4) și „Asistentă tehnică” (AXA 5).

Ce s-a întâmplat cu Ro-Net 

Potrivit contractului, Ministerul Comunicatiilor a concesionat companiilor castigatoare dreptul de utilizare a infrastructurii construite, pentru o perioada de 18 ani. În acest interval, cele două companii vor asigura operarea și mentenanța infrastructurii. Infrastuctura va ramane in proprietate publica si va fi disponibilă la nivel wholesale pentru orice operator interesat sa furnizeze servicii de internet broadband pentru utilizatorii finali.

De fapt, după terminarea, infrastructura Ro-Net a rămas neutilizată iar proiectele, pe mesele administrație cu titlul de “în curs de finalizare”. Ro-Net este o rețea de fibra optica făcută cadou de statul român Telekomului. Încă de la inceput Telekomul a primit derogari de la mai toate legile din România prin ministrii comunicatiilor si ai energiei. Rețeaua rămâne în concesiune pe mai toată durata de viata a fibrei optice,  primind semnal din rețeaua Telekom. De aceea ceilalți furnizori de servicii nu vor sa fie implicați, pentru că implicit folosirea RO-NET ar însemna celelalte companii de telefonie sau TV vor trebuii sa plătească taxe Telekomului.

Pentru că statul român s-a considerat prejudiciat într-o afacere în care n-a știut ce semnează pe contract, cu o multinațională, ministerul comunicațiilor a blocat proiectul iar DIICOT a Procurorii DIICOT au deschis un dosar penal cu privire la modul în care a fost implementat până la această oră proiectul RO-NET. Potrivit procurorilor “se efectuează cercetări sub aspectul savarsirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și delapidare, retinandu-se existența unui grup de persoane constituite cu scopul de a prejudicia interesele Ministerului Comunicatiilor și implicit ale statului român”. Până la ora actuală nu s-a mai auzit nimic de acest proiect nici în presă, nici din comunicatele oficiale DIICOT. Site-ul proiectului, arondat la cel al Primăriei este încă valabil la prima vedere însă, odată ce accesezi butonul pe care scrie “stadiu de desfășurare” va apărea o eroare tipică paginilor șterse. 

Cum se descurcă comunele din Cluj

Gazeta de Cluj a reușit să găsească, în arhiva comunicatelor date de Ministerul Comunicațiilor la acea vreme, lista satelor din Cluj în care proiectul Ro-Net a fost implementat cu succes, după spusele oficialilor. 

Dacă atunci. la final de 2016, proiectul părea că mai are sorți de izbânda, acum în ultimele luni ale 2020 este foarte clar că nu există niciun interes pentru ca acest sistem de fibră optică să fie dat în folosință

Printre localitățile care au bifată intervenția RO-Net  este și Dejul, municipiu care a reușit în ultimii ani să se branșeze prin diferiți operatori privați. Reprezentatul primăriei ne-a explicat care este situația actuală. 

“La noi singura zonă care a rămas așa izolată este pinticu, în 2015 primăria a oferit spațiu pentru instalarea echipamentelor de fibră optică iar în 2017 s-a receptiționat confirmarea construcției. De atunci aparatura nu a fost pusă în funcțiune. Am făcut o sesizare la guvern pentru a vedea care este stadiul proiectului și ce vom face de acum încolo. Chiar dacă satul Pinticu e o zonă izolată, sunt operatori privați, precum DIGI, care oferă servicii de internet locuitorilor din acea zonă” a declarat reprezentatul primăriei Dej

În comuna Moldovenești, primarul ne-a explicat că există bande de acoperire pe aproximativ 80% din locuințe. Singurele zone fără acoperire la internet sunt Pietroasa și Podeni. În schimb, aceeași poveste cu proiectul RO-NET. Acoperirea se face prin operatori privați, sistemele de fibră optică de la RO-NET adunând praf. 

Mergem la Pănticeu unde ne lovim de fix același text. Construcțiile realizate prin proiectul RO-NET nu sunt folosite de niciun operator la momentul de față. Operatorii privați au preluat și aici cât s-a putut din comună 

La Tureni doamna primar a spus că nu ne poate oferi aceste informații din moment ce nu s-a ocupat niciodată de așa ceva. Ceea ce ne-a asigura este că comuna beneficiază la momentul actual de internet exclusiv de la operatorii privați

La comunele Vad și Unguraș am fost rugați să revenim în decursul săptămânii viitoare. Gazeta de Cluj va actualiza acest articol de îndată ce vom intra in posesia datelor oferite de administrațiile locale. 

Îngrădește lipsa infrastructurii accesul la educație?

Chiar dacă România se poate lăuda cu unul din cele mai performante sisteme de internet mobil și prin cablu, care atinge viteze mult peste cele ale altor state europene, la capitolul digitalizare și acces la infrastructură digitală am rămas încă codași. 

Sistemul RO-NET ar fi putut reprezenta pentru România un as în mânecă și o gură de aer pentru sistemul de educație odată cu trecerea școlilor în șcenariul roșu. Acum, rămâne ca fiecare izolat într-unul din satele din România să se descurce în procurarea unui serviciu greu accesibil și slab calitativ datorită zonei din care trăiește. Pe deasupra, principiul educației gratuite se încalcă și el deoarece aceste servicii, fie ele și ieftine, nu vor fi furnizate pe ochi frumoși copiilor. Încă odată, accesul la educație s-a făcut diferențiat de către cei care ar trebui să asigure toate condițiile necesare generațiilor tinere și în plin parcurs de dezvoltare. 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here