Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj s-au mutat recent într-un nou sediu, însă această schimbare a fost făcută aproape în totală tăcere. În lipsa unui anunț oficial, singura informare a fost o coală A3 scrisă de mână și lipită pe o ușă prăfuită din Palatul de Justiție. Nici pe site-urile oficiale, nici printr-un comunicat de presă nu a fost oferită publicului noua adresă.
Avocatul Ștefan Alexandru a criticat în termeni duri această lipsă de transparență și de respect față de cetățeni, într-un mesaj postat pe rețelele sociale. Acesta atrage atenția că serviciile publice au obligația de a comunica clar și accesibil cu beneficiarii lor, mai ales când vine vorba de instituții esențiale precum parchetele.
Într-o comparație acidă, avocatul a remarcat că nici o covrigărie nu și-ar permite o astfel de abordare, în timp ce o instituție publică vitală o face fără jenă. Situația reflectă, potrivit acestuia, nu doar dezinteresul funcționarilor, ci și o profundă disfuncționalitate a comunicării instituționale.
„Cât te respectă cei mai fericiți dintre funcționarii statului?
R: De o foaie A3 scrisă de mână și pusă pe o ușă prăfuită. Că de mai mult nu este buget și timp. Și să nu-i superi că poate dau jos și A3-ul ăla.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi-au mutat sediul de câteva zile. Cel nou e în apropiere, dar nu mai e în aceeaşi clădire. Au anunţat asta?
Puţin spre mai deloc. Singurul anunţ e făcut de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca şi e o coală A3 scrisă de mână şi lipită pe una din uşile de acces în Palatul de Justiţie.
Chiar şi anunţul acela vorbeşte despre „sediul P.J. Cluj Napoca”. De parcă justiţiabilul trebuie să ştie ce e „P.J. Cluj Napoca”. De parcă pentru justiţiabil „P.J.” înseamnă altceva decât „persoană juridică”.
Nici măcar anunţul acela nu-i prea vizibil. Cine se uită cu atenţie la anunţurile puse pe o uşă prăfuită, pe care majoritatea anunţurilor aveau un minim de relevanţă acum 8 ani? Pe cealaltă uşă de acces în Palatul de Justiţie nu e nici măcar atât.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj nu a făcut nici cât Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, nu li s-a părut relevant. Or fi crezut că „lumea află dacă e nevoie” sau „întrebă jandarmul de la poartă”.
Te-ai putea gândi că măcar pe internet găseşti noua adresă a celor două parchete. Da de unde. Nici asta nu li s-a părut relevant. Adresa nouă nu o găseşti nici pagina Ministerului Public, nici în secţiunea dedicată Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj şi nici în secţiunea de contract. Nici măcar inteligenţa artificială nu a aflat că parchetele s-au mutat.
Te-ai putea gândi că au făcut un comunicat de presă, în speranţa că va fi preluat şi distribuit măcar de presa locală. Da de unde. La comunicate găseşti doar marile realizări, nimic despre schimbarea sediului, nimic despre noua adresă. 23 de comunicate în 2025. O medie de un comunicat pe săptămână de la 6 parchete, unul de pe lângă tribunal şi 5 de pe lângă judecătorii. De parcă asta e tot ce ar fi lucrat în 2025.
Pe reţele sociale nici n-are rost să cauţi. Eşti în 2025 dar cele mai multe instituţii publice încă n-au descoperit relevanţa lor. Ministerul Public crede că o pagina de internet cu aspect şi funcţionalitate din perioada bulei dot-com e suficientă.
Parchetele oferă un serviciu public şi aşteptarea firească e să găseşti cel puţin informaţiile despre adresa lor cu extrem de multă uşurinţă.
Dacă primăria ar schimba adresa la care se depun actele pentru cărţi de identitate şi ar anunţa asta doar pe o foaie A3 lipită pe una din uşile de acces la sediul de pe str. Moţilor (sau n-ar anunţa nimic la fel ca Pachetul de pe lângă Tribunalul Cluj), publicul i-ar înjura în ultimul hal. La fel s-ar întâmpla cu orice alt serviciu public. Şi ar avea dreptate.
În schimb covrigăria la care eşti client fidel şi care s-ar muta peste drum nu şi-ar permite să anunţe asta cu un A3 pus în vitrina prăfuită a prospătului şantier. Riscul să nu-l observi, riscul să nu treci strada până acolo şi, implicit, riscul de scădere a vânzărilor ar fi prea mare.
Deşi performanţa economică ar trebui să fie un indicator relevant şi pentru ele, serviciile publice nu depind de volumul de vânzări, scopul lor nu e să facă profit. Însă scopul lor ar trebui să fie acela de „a livra un produs de calitate”, de a presta un serviciu public de calitate.
Populaţia pentru asta plăteşte, de asta angajează statul funcţionari, de asta percepe impozite şi plăteşte funcţionari. Iar un serviciu public de calitate mai înseamnă şi lucruri aparent mici, de exemplu să ştie destinatarul serviciului unde te găseşte, să nu te caute ca fraierul prin labirintul din Palatul de Justiţie şi apoi să întrebe jandarmul.
Pentru un serviciu public de calitate nu-i suficient să soluţionezi rapid (oricum nici la asta nu-s campioni) şi corect dosare. Dacă te duci la muncă ca să faci exclusiv ce ţi-a dat şeful să faci, fără să-ţi pese despre ce şi cum livrezi, fără să-ţi pese de nimic altceva, îţi baţi joc şi de tine, şi de angajatorul direct – statul, şi de angajatorul indirect – destinatarul serviciului tău.”, a scris avocatul Ștefan Alexandru pe pagina lui de Facebook.
Sursa: clujenii.ro
