Parchetul European, condus de Laura Kovesi, ar putea primi undă verde să investigheze conexiunile pe care le au societățile care derulează afaceri cu Rusia.

Propunerea Comisiei, care mai trebuie aprobată de Parlamentul European și Consiliul UE, stabilește norme comune ale UE, care vor facilita investigarea, urmărirea penală și sancționarea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre deopotrivă, potrivit unui comunicat al instituției.

Propunerea vine la doar câteva zile după ce ministrii de justiție din Germania și Franța au susținut, într-un articol publicat pe site-ul Legal Tribune Online (LTO), extinderea competențelor Parchetului European, astfel încât instituția condusă de Laura Codruța Kovesi să poată urmări cauzele de încălcare a sancțiunilor UE impuse Rusiei. ”Este extrem de important ca aceste măsuri să își poată produce pe deplin efectul. Încălcările directe sau indirecte ale sancțiunilor impuse trebuie să fie întâmpinate cu un răspuns ferm și uniform în întreaga Europă”, se arată în articolul semnat de cei doi miniștri. Aceștia îndeamnă Comisia Europeană ”să prezinte în curând propuneri adecvate” și invită celelalte state membre implicate în Parchetul European să se alăture demersului lor.

  • Propunerea Comisiei Europene: ”Pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a încălcărilor normelor restrictive ale Uniunii, măsurilor Uniunii, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să coopereze prin și cu Europol, Eurojust și Parchetul European (EPPO). Acestea autorități competente ar trebui, de asemenea, să facă schimb de informații între ele și cu Comisia cu privire la aspecte practice”.

Punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE în urma atacului rusesc asupra Ucrainei arată complexitatea identificării activelor deținute de oligarhi, care le ascund în diferite jurisdicții prin intermediul unor structuri juridice și financiare elaborate.

Directiva propusă va stabili același nivel de sancțiuni în toate statele membre. Astfel, ea va elimina lacunele juridice existente și va spori efectul disuasiv al încălcării sancțiunilor UE în primul rând. Principalele elemente ale propunerii includ:

Lista de infracțiuni penale propusă de Comisia Europeană:

  • punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția sau în beneficiul unei persoane, entități sau organism desemnat;
  • omisiunea de a îngheța aceste fonduri;
  • facilitarea intrării persoanelor desemnate pe teritoriul unui stat membru sau a tranzitului acestora pe teritoriul unui stat membru;
  • efectuarea de tranzacții cu țări terțe, care sunt interzise sau restricționate prin măsuri restrictive ale UE;
  • tranzacționarea de bunuri sau servicii al căror import, export, vânzare, cumpărare, transfer, tranzit sau transport este interzis sau restricționat;
  • furnizarea de activități financiare care sunt interzise sau restricționate;
  • prestarea altor servicii care sunt interzise sau restricționate, cum ar fi serviciile de consultanță juridică, serviciile fiduciare și serviciile de consultanță fiscală.

Infracțiunile vor viza eludarea unei măsuri restrictive ale UE: aceasta înseamnă ocolirea sau încercarea de a ocoli măsurile restrictive prin ascunderea fondurilor sau prin ascunderea faptului că o persoană este proprietarul final al fondurilor.

În funcție de infracțiune, persoanele fizice ar putea fi pasibile de o pedeapsă maximă de cel puțin cinci ani de închisoare, potrivit propunerii Comisiei Europene

În ce privește firmele care încalcă sancțiunile, acestea ar putea fi pasibile de sancțiuni de cel puțin 5% din cifra de afaceri totală la nivel mondial în anul comercial anterior deciziei de aplicare a amenzii.

Context. De la începutul războiului din Ucraina, UE a adoptat o serie de sancțiuni împotriva persoanelor și firmelor din Rusia și Belarus.

Punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE arată complexitatea identificării activelor deținute de oligarhi, care le ascund în diferite jurisdicții prin intermediul unor structuri juridice și financiare complexe, de exemplu, prin transferul proprietății sancționate către o terță parte nesancționată.

Aceștia sunt ajutați de lacunele juridice existente, deoarece dispozițiile de drept penal privind încălcarea sancțiunilor UE variază de la un stat membru la altul. O aplicare inconsecventă a măsurilor restrictive subminează capacitatea Uniunii de a vorbi cu o singură voce.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here