
Deși Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kövesi, pare tot mai activ în lupta împotriva fraudelor cu bani europeni, realitatea din instanțe arată că nu toate anchetele duc la condamnări. Conform Raportului Anual al Parchetului European, în 2024 EPPO a avut în lucru 2.666 de dosare, cu un prejudiciu total estimat la aproape 25 de miliarde de euro, iar în instanțe au ajuns 205 cazuri, cu aproape 900 de persoane trimise în judecată. Totodată, au fost blocate active de peste 849 de milioane de euro, iar aproape 3 miliarde din prejudiciu proveneau din fraude legate de fondurile NextGenerationEU. Cu toate acestea, există situații în care instanțele naționale decid achitarea inculpaților, ceea ce ridică semne de întrebare: dacă Parchetul European chiar își face treaba, cum se explică că dosarele sale, odată ajunse în fața judecătorilor, se prăbușesc? Un exemplu concret vine din România, unde un complet de la Tribunalul București a achitat, în martie 2024, persoanele judecate într-un caz de fraudă cu fonduri europene instrumentat de EPPO.
Italianul Nicola Imputato achitat pentru tentativă de obţinere frauduloasă a fondurilor Eurpene
Nicola Imputato a fost achitat pentru acuzația de participare improprie la tentativă de folosire sau prezentare de documente false pentru obținerea frauduloasă a fondurilor europene. A fost însă condamnat, de Tribunalul Bucureşti, pentru alte infracțiuni de înșelăciune și fals. A primit o pedeapsă de doi ani și patru luni de închisoare cu suspendare și măsuri complementare, inclusiv interzicerea unor drepturi civile pentru o perioadă de doi ani. Pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte obligații precum frecventarea unui program de reintegrare socială și prestarea a 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Complicele său, Daniela Buliga, inculpată în acelaşi dosar, a fost achitată pentru o parte dintre acuzații, inclusiv cele legate de fondurile europene. A fost condamnată, însă, la un an și două luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la înșelăciune și fals. Aceleași măsuri complementare și obligații de supraveghere au fost stabilite și în cazul său. Părțile civile în proces sunt SC Frasinul SRL și SC GP Săgeata Prod SRL, iar SC Kira Centre SRL, administrată de italianul Nicola Imputato (actualmente radiată) este parte responsabilă civilmente.
În luna ianuarie 2022, inculpatul Nicola Imputato, împreună cu inculpata Daniela Buliga, au pus în practică un mecanism fraudulos prin care au emis în mod fals instrumente de garantare bancară. Aceștia l-au indus în eroare pe reprezentantul legal al societății SC GP Săgeata Prod SRL, făcându-l să creadă că Sia Paybanco (firmă din Letonia care oferă servicii financiare digitale, plăți internaționale, conturi IBAN și soluții pentru afaceri online) deține capacitatea legală de a emite scrisori de garanție pe teritoriul României. În realitate, Sia Paybanco nu era autorizată de autorități să emită astfel de documente. Astfel, reprezentantul SC GP Săgeata Prod SRL, Alexandru Sorin Gheorghe, a plătit suma de 47.400 euro pentru o scrisoare de garanție emisă la data de 27 ianuarie 2022, care s-a dovedit a fi un document fals.
În perioada mai – iunie 2022, inculpatul a recidivat, aplicând aceeași metodă frauduloasă în relația cu SC Frasinul SRL. Acesta a indus în eroare reprezentantul legal al societății, Larionesi Pavel, susținând că Sia Paybanco este autorizată să emită scrisori de garanție valabile în România. Totodată, a prezentat ca reală o scrisoare emisă de această entitate, deși nu avea autorizarea necesară. În acest context, SC Frasinul SRL a plătit suma de 30.300 euro pentru o scrisoare de garanție emisă în data de 24 iunie 2022, document care s-a dovedit a fi fals.
Mai mult, în luna iunie 2022, Nicola a întocmit în fals o scrisoare de garanție destinată restituirii avansului, semnând ilegal în numele reprezentanților legali ai Sia Paybanco și modificând conținutul documentului. Această scrisoare falsă a fost pusă ulterior la dispoziția SC Frasinul SRL și folosită în cadrul contractului pentru lucrările de reabilitare și modernizare a drumului județean Pod Cicomani din Sălaj, având ca beneficiar Consiliul Județean Sălaj.
Trecutul pătat al italianului Nicola Imputato
În anul 2017 se anunţa un proiect megalomanic al unui spital în Rediu, lângă Iași, cu o „investiție” de 60 de milioane de euro și promisiuni de mii de locuri de muncă, care pare să fi fost doar o nouă escrocherie pusă la cale de italianul Nicola Imputato. Acesta, prezentat drept „project manager” al proiectului, are un trecut plin de țepe și firme-fantomă în Italia, Marea Britanie și România.
Nicola Imputato a fost implicat în fraude în regiunea Campania din Italia, alături de fratele și tatăl său. Schema era simplă: obțineau bani de la antreprenori, garantând cu bunuri de lux care nu le aparțineau. Banii nu mai erau returnați, iar gajurile erau imposibil de executat.
Publicaţia Reporter IS a devoalat cum, ajuns în România, Imputato a pus pe picioare o caracatiţă de firme cu nume pompoase și cifre de afaceri zero: Seamed Oil, Seamed Energy, Kira Business Center. În 2015 a fost amendat de Vama din Iași pentru comerț ilegal cu cafea (aproape 150.000 de lei confiscați).
Conform aceleiaşi publicaţii, printre foștii săi parteneri se numără finul lui Liviu Dragnea și nepoata lui Traian Băsescu. Totodată, în Rediu, Imputato și medicul Lucian Popa au convins primarul să le dea aproape 14 hectare de teren pentru a ridica un spital cu 2.000 de paturi (cifra s-a micșorat ulterior la 100). Imputato a promis bani „de la Banca Mondială”. Ulterior, însă, a renunţat la proiect.
Cazul Imputato, un exemplu de eşec pentru EPPO?
Deşi Parchetul European marchează succese statistice şi se laudă cu amploarea investigaţiilor sale, dosare ca cel al italianului Nicola Imputato pun sub semnul întrebării eficienţa reală a acestor eforturi. Achitarea sa pentru tentativa de fraudare a fondurilor europene, în ciuda condamnării pentru fapte de înșelăciune cu garanții bancare false, arată cât de fragil poate deveni un dosar. În loc să obțină fonduri europene, Imputato a păgubit firme românești prin metode clasice de escrocherie, confirmând un tipar de comportament infracțional cu rădăcini adânci. EPPO rămâne, astfel, cu o nouă achitare într-un dosar care, în teorie, trebuia să fie exemplu de fermitate.
Citeşte şi: