Alianta pentru Unitatea Romanilor (AUR) a inceput noul an cu un comunicat de presa intitulat „Experimentele ideologice asupra copiilor din Romania trebuie sa inceteze”, care a declansat, datorita unui pasaj, reactii furibunde si mistificari care nu-si au locul intr-o societate democratica normala. Pasajul cu pricina are urmatorul continut: „Alianta pentru Unirea Romanilor atrage atentia asupra faptului ca, in ultimii ani, se constata o actiune sistematica de subminare a calitatii invatamantului din Romania prin ridicarea la rangul de „materii” a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lectii in cadrul materiilor existente (ex. educatia sexuala, istoria Holocaustului etc.), in paralel cu reducerea importantei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generatii: stiintele exacte, Limba si literatura romana, Istoria nationala.”
Numerosi politicieni din partidele mainstream, indeosebi zelosul deputat liberal Alexandru Muraru, si presa aservita, dar si Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „ Ellie Wiesel” si ambasadorul Israelului la Bucuresti s-au grabit sa acuze AUR de minimalizarea Holocaustului, reprosandu-le liderilor acestui partid ca ar fi calificat Holocaustul din Romania drept o „tema minora” in comunicatul cu pricina. La inceputul acestei saptamani, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca la data de 6 ianuarie 2022, urmare a sesizarii din oficiu, la nivelul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a fost inregistrat un dosar penal privind comunicatul de presa emis pe 3 ianuarie 2022 de partidul AUR, intitulat „Experimentele ideologice asupra copiilor trebuie sa inceteze”, in care se efectueaza cercetari in rem sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002, respectiv in varianta „minimalizarea in mod evident, prin orice mijloace, in public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia”.
Conform textului legal invocat, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea in mod evident, prin orice mijloace, in public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia. In comunicatul AUR nu exista insa nicio afirmatie determinata ca istoria Holocaustului constituie o tema minora. Daca facem o analiza semantica corecta a pasajului in discutie, avand in vedere ca a fost folosita conjunctia sau intre expresiile „teme minore” si „care pot face obiectul unor simple lectii in cadrul materiilor existente” si tinand cont de ordinea celor doua exemple dintre paranteze, educatia sexuala si istoria Holocaustului, rezulta ca autorii comunicatului AUR au calificat educatia sexuala drept o tema minora, considerand istoria Holocaustului o tema care poate face obiectul unor lectii in cadrul materiilor existente, cum ar fi istoria Romaniei sau istoria universala. Este evident ca in speta nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de OUG nr. 31/2002, in varianta minimalizarii Holocaustului, lipsind o minima baza factuala in acest sens.
Parchetul General s-a grabit sa demonstreze cat este de receptiv si operativ, dar si-a dat cu stangul in dreptul, demonstrand din nou lipsa sa de independenta. In fruntea acestei institutii se afla procurorul general Gabriela Scutea, care a fost numita in functie in februarie 2020 de catre presedintele Klaus Iohannis. Gabriela Scutea a fost o discipola a fostului ministru de justitie Monica Macovei, cunoscuta drept cea mai logeviva si fidela reprezentanta a miliardarului George Soros in Romania. La propunerea ministresei Monica Macovei, in octombrie 2006, presedintele Traian Basescu le-a numit pe Laura Codruta Kovesi procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si pe Gabriela Scutea procuror general-adjunct. Scutea a fost adjuncta si sluga fidela a lui Kovesi pana in 2012, cand acesteia i-a expirat al doilea mandat de procuror general al Romaniei. Absolventa a Colegiului National de Informatii, a fost cosemnatara, alaturi de de Kovesi, a nefastului protocol secret incheiat in 2009 de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu Serviciul National de Informatii. Tot cu concursul lui Macovei, a fost promovata in primavara anului 2013 la Bruxelles, in functia de Inalt Reprezentant al Ministerului Justitiei pentru relatia cu Comisia Europeana pe linie de MCV, care a fusese ocupata anterior timp de circa sase luni de fosta sa sefa Laura Codruta Kovesi. Din aceasta pozitie, in ianuarie 2016 a fost numita secretar de stat la Ministerul Justitiei, in guvernul Ciolos, devenind adjuncta ministrului Raluca Pruna, o alta discipola infocata a Monicai Macovei.
Alaturi de atacurile politicienilor si ale presei, declansarea de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a unei anchete asupra partidului AUR pentru infractiunea de minimalizare a Holocaustului si citarea liderilor acestui partid pentru audieri vor genera o victimizare in randul opiniei publice si o noua crestere substantiala in sondaje a acestei formatiuni. Dupa cum se stie, Romania a recunoscut oficial Holocaustul produs in timpul regimului antonescian (1940-1944). Recunoasterea Holocaustului a avut loc in perioada ultimului mandat al presedintelui Ion Iliescu si a guvernului PSD condus de premierul Adrian Nastase, in contextul negocierilor de aderare la NATO si la Uniunea Europeana. In aceeasi perioada, au fost adoptate ordonanta de urgenta prin care au fost incriminate negarea, contestarea, aprobarea, justificarea si minimalizarea Holocaustului ori a efectelor acestuia si o hotarare de Guvern prin care a fost instituita Ziua Holocaustului din Romania, care este comemorata in fiecare an in data de 9 octombrie. In toamna anului trecut, Parlamentul Romaniei a adoptat, iar presedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind unele masuri pentru studierea istoriei evreilor si a Holocaustului, care prevede introducerea disciplinei scolare „Istoria evreilor. Holocaustul” in planurile-cadru ale invatamantului liceal si profesional, incepand cu anul scolar 2023-2024. Adoptarea acestei legi a starnit anumite discutii. Exprimarea unei opinii in sensul ca studierea Holocaustului s-ar fi putut realiza prin predarea unor lectii in cadrul unor materii existente nu constituie, in niciun caz, o minimalizare cu valente infractionale a acestui eveniment tragic si condamnabil din istoria umanitatii.
Valer Marian
