Parchetul Militar Cluj cere rejudecarea procesului în care un jandarm a fost achitat de acuzațiile potrivit cărora percepea taxă de protecție.
Solicitarea a fost făcută în cadrul unei căi extraordinare de atac, o contestaţie în anulare, înaintată Curţii Militare de Apel Bucureşti, anchetatorii criticând vehement completul de judecată format din magistraţii militari Constantin Udrea şi Radu Stancu, cel care a pronunţat soluţia de achitare în dosarul lor, motivând în principal că probele împotriva jandarmului au fost obţinute în baza protocolului încheiat de Parchetul Înaltei Curţi cu SRI şi declarat neconstituţional de Curtea Constituţională în 2016.
Jandarmul orădean, plutonier major Cantemir Marin Groza, a fost reţinut, arestat preventiv şi apoi trimis în judecată în vara anului 2015 pentru luare de mită în formă continuată. Concret, lui Groza i se imputa că a fost principala sursă de informare a comercianţilor de ţigări de contrabandă din piaţa centrală a municipiului, pe care îi anunţa despre raziile planificate, prin mesaje codificate transmise prin SMS sau convorbiri telefonice. Militarul a recunoscut parţial faptele, atât în timpul anchetei, cât şi ulterior, în faţa instanţei, fiind condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 3 ani de închisoare cu suspendare. Soluţia nu i-a mulţumit nici pe procurori, care voiau o pedeapsă mai aspră, dar nici pe jandarm, al cărui avocat, Alexandru Lele, a invocat, în principal, două probleme: faptul că hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil, pentru că nu a avut acces la fişa postului clientului său, document secret conform reglementărilor Jandarmeriei, dar mai ales că probele obţinute prin mijloace tehnice, adică interceptările convorbirilor telefonice, erau afectate de protocolul strict secret între Parchetul Înaltei Curţi şi SRI. Ca atare, procesul s-a reluat la Curtea Militară de Apel din Bucureşti, unde, pe 12 iulie, în acest an, completul format din magistraţii militari Constantin Udrea şi Radu Stancu a decis să admită doar apelul jandarmului pe care l-a şi achitat. Cei doi magistraţi sunt cunoscuţi pentru poziţia vehementă împotriva protocolului, judecătorul Constantin Udrea având chiar mai multe luări de poziţie pe această temă, în emisiuni televizate. În premieră absolută pentru instanţele din ţară, completul a anulat, ca lovite de nulitate, toate probele obţinute în timpul urmării penale de procurori în baza protocolului secret de cooperare între Parchetul Înaltei Curţi şi SRI, declarat neconstituţional în 2016.
Potrivit soluţiei, protocolul ar adăuga la lege, fiind „încorporat într-un mod obscur în procedura penală”, conţinând dispoziţii care se referă la constituirea de echipe operative comune formate din ofiţeri SRI şi procurori „vădit contrare Constituţiei şi normelor de procedură penală”. „Plecând de la premisa că protocolul obligă părţile la , instanţa de control judiciar constată că la data folosirii mijloacelor speciale de supraveghere şi cercetare, protocolul a fost aplicat şi în prezenta speţă (…) aceste probe au fost furnizate de un organ fără atribuţii judiciare, cu identitatea secretă. În consecinţă, sunt nule absolut probele obţinute de echipele mixte organizate, (…) vor fi eliminate fizic din conţinutul dosarului, pentru garantarea efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil a acestuia”, se arată în decizia Curţii Militare de Apel. Totodată, judecătorii au admis şi critica formulată de avocatul lui Groza, legată de refuzul Jandarmeriei de a-i declasifica acestuia fişa postului, considerat ca fiind în categoria „strict secret”. „Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii”, se precizează în decizie. Ca atare, după ce au scos din dosar toate interceptările respectiv fişa postului – dovada faptului că jandarmul a luat mita în timpul exercitării atribuţiunilor de serviciu – judecătorii au stabilit că, din probele rămase, Cantemir Marin Groza ar putea fi tras la răspundere doar pentru o abatere disciplinară. „Reiese clar că inculpatul nu a respectat întocmai regulile de conduită (…) Neîndeplinirea misiunilor în condiţiile ordonate, lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise, superficialitatea în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sunt fapte circumscrise abaterilor disciplinare”. „Prejudecăţi şi idei preconcepute” Decizia pronunţată este una definitivă, însă procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Cluj încearcă să obţină acum desfiinţarea soluţiei şi rejudecarea procesului, apelând la o cale extraordinară de atac, cea a contestaţiei în anulare. În acţiunea înaintată tot Curţii Militare de Apel Bucureşti, completul de judecată este suspectat de incompatibilitate. „Există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea celor doi judecători ar fi fost afectată”, spun procurorii, arătând că, prin modul în care s-a motivat soluţia, judecătorii au fost „animaţi fiind de prejudecăţi şi idei preconcepute cu privire la anumite aspecte probatorii ce ţin de administrarea măsurilor de supraveghere tehnică şi de atribuţiile instanţei privind declasificarea unor mijloace de probă, au încălcat dispoziţiile legale privind excluderea de probe pentru a goli de conţinut probatoriul administrat de parchetul militar, premeditând, astfel, o achitare a inculpatului. În acest fel, cei doi judecători militari au făcut dovada unei lipse de imparţialitate şi implicit a unei incompatibilităţi”.
De fapt, se mai spune în document, magistraţii judecători nu au analizat cazul pe probe, ci subiectiv, direcţionând voit cazul spre o soluţie de achitare şi asumându-şi astfel reabilitarea în colectivul unităţii a unui inculpat „dovedit cu prisosinţă ca fiind vinovat de comiterea faptelor deduse judecăţii”. Decizia judecătorilor, cred procurorii, e de fapt o pedeapsă: „o pedeapsă la adresa procurorului militar pentru o presupusă colaborare cu lucrători SRI, o pedeapsă la adresa Inspectoratului de Jandarmi Bihor pentru faptul de a fi refuzat, în temeiul legii, o cerere de declasificare a unei probe”. Pe de altă parte, însă, avocatul jandarmului este de părere că decizia pronunţată de Curtea Militară de Apel Bucureşti este cea corectă, dovedind „existenţa practicilor securiste, de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Este un dosar în care procurorul a folosit probe obţinute nelegal, pe baza unor protocoale care au ignorat legea”, a spus Alexandru Lele. Legat de contestaţia în anulare formulată de procurorii militari, avocatul nu exclude să se ajungă într-o situaţie similară cazului Rarinca, „prin care Binomul a reuşit să «întoarcă» o soluţie definitivă de achitare, o demonstraţie de forţă ce era menită să arate ce pot păţi cei care se împotrivesc oamenilor lor”.
