Parcul Armătura, o „capodoperă” pe social-media, o dezamăgire în realitate

La data de 23 iulie 2023, la doar câteva zile de la festiva inaugurare a Parcului Armătura din Cluj-Napoca, au apărut numeroase critici și semnale de alarmă cu privire la calitatea lucrărilor efectuate și la utilizarea fondurilor de 3,5 milioane de euro investite în acest proiect de modernizare. Chiar dacă inițiativa era binevenită, pare că „modernizarea” nu a dus la îmbunătățirea reală a parcului precum era de așteptat. Cu toate acestea, pe pagina de Facebook a edilului totul pare ca într-un film, pozele postate de acesta fiind cu adevărat „capodopere”, dar realitatea este, din păcate, total diferită. 

Text: Printre aspectele semnalate de către clujeni se numără faptul că unele alei refăcute cu plăci deck par a fi luate de la alte lucrări, prezentând oarecum mici diferențe în nuanțe, aspect și calitate. Mai mult, au fost plantați arbori sub cei deja existenți, fără o logică aparentă și fără a ține cont de necesitatea unei replantări coerente. Bilă neagră pentru primărie!

O altă minunăție peste care am dat se numără acele pietricele albe decorative, aruncate în zonele de apropierea aleilor, care, în timp, se vor răspândi peste tot pe terenul parcului. Băncile de beton, neacoperite cu lemn în ciuda „modernizării”, fapt care sugerează o realizare incoerentă a proiectului.

De asemenea, absența elementelor de joacă pentru copii, cu excepția unei singure gropi de nisip, deși există resurse financiare pentru astfel de amenajări, reprezintă încă o bilă neagră pentru primărie. Să nu mai vorbim de calitatea slabă a celor două căsuțe pentru păsări, posibil colectate de la groapa de gunoi sau tratate neglijent, dau astfel un aspect nepotrivit parcului așa-zis modernizat. Una peste alta, clujenii se pot „bucura” în noul parc de zone extinse cu pământ gol, lipsite de covor vegetal, cu un aspect necuratat și neamenajat. Existența unor plante înalte, cu înălțimi de aproximativ 50 de centimetri, care pot fi considerate „bălării” și care contribuie la aspectul sălbatic și neîngrijit al unei părți a parcului te duce cu gândul la jungla din Amazon, tu fiind, de fapt, în „imperiul” lui Boc. 

Este de subliniat că aceste deficiențe ridică semne de întrebare privind eficiența și corectitudinea gestionării fondurilor europene în realizarea acestui proiect. Mai pe românește, după ce banul este dat, vedem noi cum facem lucrările până la final. Bila neagră cu numărul 3!

Malul Someșului a fost lăsat „chel” după modernizarea lăudată de Emil Boc 

De asemenea, nu se poate ignora acuzația adusă primarului Emil Boc cu privire la preferința pentru beton și lipsa priorității acordate păstrării vegetației mature. Situația este cu atât mai gravă cu cât autoritățile au acceptat eliminarea mai multor arbori maturi din centrul Clujului în contextul unor proiecte de modernizare. Opțiunile de modernizare și dezvoltare urbană trebuie să țină cont de ecologie, sustenabilitate și bunăstarea comunității locale, pentru ca parcurile să rămână oază de verdeață și să își păstreze frumusețea naturală.

Din perspectiva ecologică, defrișarea masivă a copacilor și distrugerea vegetației existente în Parcul Armătura ridică serioase preocupări cu privire la conservarea biodiversității urbane. Arborii joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic, reducând poluarea aerului, asigurând umbră și răcorire în timpul verii și furnizând un habitat pentru diferite specii de animale și păsări. Prin reducerea numărului de copaci maturi și plantarea noilor arbori în locuri inadecvate, se poate pune în pericol sănătatea și bunăstarea ecologică a parcului și a ecosistemelor din zonă. Să continuăm cu bilele negre?

Parcurile ar trebui să joace un rol crucial în oferirea clujenilor unei oaze de liniște și adăpost față de căldurile care au cuprins toată țara. Reducerea spațiilor verzi și a suprafețelor cu vegetație densă duce la creșterea temperaturilor în zonele urbane în raport cu mediul rural înconjurător. Astfel, o amenajare coerentă și inteligentă a parcurilor ar putea contribui la menținerea unui mediu urban mai plăcut și mai sănătos. 

Un alt aspect pe care l-am observat este lipsa elementelor de joacă pentru copii. Parcurile reprezintă spații importante pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, unde aceștia își pot petrece timpul liber în mod activ și interacționa social. Prin ignorarea acestui aspect, se reduce atractivitatea parcului pentru familiile cu copii, iar consecințele pe termen lung asupra sănătății și bunăstării acestora ar putea fi negative.

În ceea ce privește aspectul estetic al parcului, defrișarea necontrolată și amenajările nepotrivite au un impact vizual dezolant, în contradicție cu obiectivul inițial al modernizării parcului pentru a-i oferi o nouă imagine atractivă și prietenoasă. Aspectul neîngrijit și calitatea scăzută a lucrărilor afectează reputația orașului de cinci stele care, fie vorba între noi, lasă de dorit. 

Se poate şi aşa, e mai bine decât nimic

Consilierul județean Adina Dehenes, care a postat de-a lungul timpului despre modul în care administrația clujeană se joacă cu banii în ceea ce privește modernizarea malurilor Someșului, a precizat pentru ziarul nostru că pe măsură ce avansează lucrările pe toate fronturile cu destinații de relaxare, crește valul public al nemulțumirilor. 

„Rezultatul nu este doar departe de nevoi fireşti, ci unul denaturat absurd, cu milioane de euro. Spațiul verde, copacii, habitaturi naturale măcelărite, dar nu pentru a face loc Omului, ci unor cerințe de proiect greu de înțeles. De la proiectele pe planşă din faza de concurs, la proiectele tehnice avizate succesiv în comisii de urbanism – este greu de urmărit Logica realizării. Prevalent este betonul, pentru alei printre buruieni sau gazon rulat şi imediat uscat. Din loc în loc blocuri de piatra fără spătar, pentru şezut, în plin soare. Care o fi motivația ergonomică şi estetică a amenajării”, a precizat consilierul județean. 

De asemenea, Dehenes a precizat că Parcul Armătura exista și până la nefericita amenajare sub forma unui desiș de arbori și plante crescute natural pe malul Someșului. Mai mult, starea de paragină și o reputație rău famată au făcut necesară redarea lui în folosința comunității. 

„Intervenția civilizatoare a ras din arbori mai mult de jumătate din suprafață, lăsând malul Someşului chel, trasând apoi alei anapoda, paralele sau intersectate, pentru a umple locul cu ceva. Un pod de beton, un ponton de belvedere, pe alocuri pe alei lemn compozit vechi şi nou, şi luminițe electrice au completat lucrarea. Atenția la detalii este redată emblematic de Căsuța pentru păsări: nişte stinghii, lemn uzat şi placaj vechi – o operă de hobby după orele de lucru, greu de imaginat în devizul de milioane al execuției. Dacă mai completăm tabloul cu accesul dificil în parc, necorelat cu o trecere de pietoni, absența unui loc de joacă pentru copii, frecvența minimalistă a băncilor de piatră la umbră, avem imaginea „noului” Parc Armătura sub binecunoscută egidă administrativă clujeană: „Se poate şi aşa, e mai bine decât nimic”. În acest caz, prin „nimic” înțelegem habitatul natural al culoarului Someşului, care trebuia accesibilizat prin proiectul de finanțare „Rethinking Someş””, a conchis Adela Dehenes.