Viorel Vlădau este criminalul ce a schimbat destinul clujeanului nevinovat Mircea Rusu. Acesta a tras cu o armă cu gloanţe explozive nimerindu-i picioarele tânărului Mircea Emilian. De asemenea, Viorel Vlădau este şi cel care a reuşit să scape din dosarul de omor din culpă în care trebuia să fie luat la rost pentru faptele de la revoluţia din 1989. Singura dorință a părinților lui Mircea Rusu este să obțină pentru acesta titlul de „Erou al revoluției”.
În numărul anterior al Gazetei de Cluj v-am prezentat o poveste de colecție a unui tânăr revoluționar ce a suferit 25 de ani din cauza unui politician comunist. Astfel că am mers pe firul poveștii pentru a afla mai multe detalii despre cum au tratat instanțele judecătorești acțiunile violente ale lui Viorel Vlădău.
Reamintim că instanţa de judecată Curtea Supremă a fost cea care l-a achitat şi lăsat în libertate pe Viorel Vlădău. După Revoluţie, lui Vlădău i s-a făcut dosar în care era acuzat de vătămare corporală din culpă. Pe durata judecării dosarului au fost chemaţi toţi cei ce au fost răniţi de arma automată cu gloanţe explozive a lui Vlădau. Motivaţia cu care Curtea Supremă l-a achitat de culpă pe Vlădau arată că acesta a tras din greşeală, fiind speriat de manifestările din oraş.
Găsit vinovat și absolvit de faptă
Procuratura Militară Cluj trimitea înștiințare către Mircea Rusu prin care anunța că îl scot de sub urmărire penală pe Viorel Vlădau.
„Vă facem cunoscut că această procuratură militară, prin rezoluție motivată, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a maiorului dr. Viorel Vlădău cercetat sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală gravă. Din actele dosarului rezultă că ofițerul, în împrejurările din 24.12.1989 a acționat aflându-se în eroare de fapt… înlătură caracterul penal al faptei”, comunica colonelul de justiție în 1991.
În sentința definitivă și irevocabilă cu numărul 329/2005 din dosarul 893/2005 justiția respingea și le considera nefondate, cererile de despăgubiri civile și cheltuieli judiciare formulate de victime ale lui Vlădău printre care și Mircea Rusu.
„Îmi amintesc că a venit odată la Mircea dar nu ca să îl ajute sau să se justifice ci ca să îi ceară să semneze un document prin care să nu aibă nicio pretenție financiară sau de orice alt tip de la el. Da, Viorel Vlădău l-a vizitat pe băiatul meu și a avut ipocrizia să ceară acest lucrul. Desigur că Mircea nu a semnat nimic și cu toate acestea instanța nu i-a acordat despăgubiri de la Vlădău. Atunci a fost singura dată când l-am văzut pe omul ce l-a nenorocit pe Mircea”, povestește Vasile Rusu, tatăl rănitului.
Singura dorință a părinților lui Mircea Rusu
Pentru persoanele ce și-au pierdut viața în decembrie 1989, Statul Român a dat o lege de a-i numi Eroi ai Revoluției. Astfel, În fiecare an de ziua revoluției se comemorează toți eroii. Mircea în schimb a fost declarat doar „rănit în revoluție”. Acest termen nu este în totalitate corect, atâta timp cât evenimentul tragic din 1989 a dus la suferința acestuia și ulterior la deces.
Părinții lui Mircea doresc să obțină un certificat ce să ateste că Mircea este martir și nu doar rănit.
„Singura noastră dorință ar fi ca Statul Român să îl declare Erou al Revoluției și nu doar rănit. Am făcut mai multe demersuri în această privință, însă doar ne-am lovit de uși închise. Am apelat la Norica Nicolai și la Daniel Buda care au încercat să ne ajute însă acest lucru nu s-a întâmplat încă. Motivul pentru care dorim ca Mircea să primească acest titlu este simplu. Vrem ca și numele lui să fie rostit în ceremonia anuală de comemorare a celor ce și-au pierdut viața din cauza Revoluției din 1989”, mărturisesc soții Rusu.
În prezent asistenta europarlamentarului Daniel Buda a reluat demersul prin care cere Guvernului ca Mircea Rusu să fie numit „Erou al Revoluției”.Inițial primul demers făcut de Buda a fost în timpul mandatului său parlamentar, în 2012. Guvernul nu i-a răspuns adresei oficiale iar acesta a ieșit din mandat. Potrivit Mariei Forna, asistenta lui Daniel Buda, Guvernul României va trimite un răspuns în decursul a 30 de zile cu privire la solicitarea făcută de cabinetul europarlamentarului liberal.
