Transportul parlamentarilor este asigurat de maşini 4×4 puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Alba, după ce anterior aceştia au informat autorităţile că nu vor maşini din partea companiei Roşia Montană Gold Corporation.
Prima oprire a fost în zona protejată Tău Găuri, unde reprezentanţii companiei Roşia Montană Gold Corporation le-au prezentat parlamentarilor descoperirile arheologice făcute acolo şi modul în care acestea au fost puse în valoare.
Parlamentarilor din Comisia specială pentru Roşia Montană li s-au alăturat doi deputaţi care nu fac parte din comisie – Remus Cernea şi Adrian Gurzău (PDL) -, care au mers la Roşia Montană spunând că vor să participe la vizită. Remus Cernea a spus că, deşi nu face parte din Comisia specială pentru Roşia Montană, a vrut să vină în zonă pentru a se informa. „Eu eu am o poziţie fermă împotriva acestui proiect, dar consider că în democraţie trebuie ascultate toate opiniile”, a afirmat Cernea.
La rândul său, Adrian Gurzău a spus că, în opinia sa, Comisia pentru Roşia Montană ar fi trebuit să aibă 50 de parlamentari, astfel încât să fie reprezentativă pentru Parlament.
Pe parcursul primei opriri, cei doi parlamentari care nu fac parte din Comisia specială au fost avertizaţi să poarte echipamente de protecţie, ei afirmând că se vor adapta la următoarea întâlnire.
Liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” Roşia Montană, Cristian Albu, declara că aşteaptă ca parlamentarii care au ajuns la Roşia Montană să vadă realitatea din zonă şi investiţiile făcute deja în patrimoniu şi în protecţia mediului.
Pe parcursul vizitei, parlamentarii din Comisia comună specială pentru Roşia Montană, condusă de senatorul Darius Vâlcov, vizitează mai multe zone protejate şi cariere, urmând să le fie prezentate, conform programului, iazul de decantare şi amplasamentul uzinei, după care vor vizita zona protejată Biserica Greco-Catolică, mai multe primării, tăurile protejate din centrul istoric, zona protejată Centrul istoric, complexul de galerii Cătălina-Monuleşti. Ei vor face vizite şi la depozitul arheologic şi şantierul de restaurare al casei 392, la Muzeul Mineritului – punct central al viitorului Complex Muzeistic.
sursa: mediafax.ro
