Parlamentarii români au votat, în orb, câteva rectificări la Legea Siguranţei Naţionale care vor transforma România într-un stat poliţienesc. Conform noilor reglementări, nu se va respecta dreptul la viaţă privată celor care sunt bănuiţi că atentează la siguranţa naţională, un concept vag în baza căruia au fost făcute arestări şi supravegheri, fără ca cei vizaţi să se gândească măcar la acest gen de acţiuni. Legea 255/2013, care completează codul penal a fost votată şi publicată în monitorul Oficial, iar viitorul Cod penal va intra în vigoare din februarie 2014.
Anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis peste 3.500 de mandate de interceptare pentru ameninţarea siguranţei naţionale, iar până la jumătatea acestui an magistraţii ÎCCJ au validat peste 2.000 de mandate de interceptare. Pe o perioadă de 3 ani, serviciile secrete din România au pus în aplicare un număr de 47.618 mandate de interceptare a comunicațiilor.
Acestea sunt date oficiale, conform cărora zeci de mii de persoane atentează la siguranţa naţională a României. De fapt, cei mai mulţi dintre cei vizaţi sunt ziarişti, oameni de afaceri sau politicieni, persoane incomode sau şantajabile.
Legea 255/2013 a fost supusă votului parlamentarilor ca o serie de modificări la unele aspecte din cuprinsul noului Cod penal, care va intra în vigoare din februarie 2014. Printre modificările respective s-au strecurat şi câteva rectificări la Legea siguranţei naţionale, care dacă ar fi fost citite cu siguranţă nu ar mai fi fost publicate în Monitorul oficial. Practic, adăugirile respective vor da undă verde anchetatorilor să urmărească, să intercepteze, să verifice toate datele şi informaţiile legate de o persoană suspectă.
Practic, viaţa personală, intimitatea sunt lăsate la mâna procurorilor care, nu de puţine ori, au fost dovediţi că sunt folosiţi de diverse interese politice sau financiare.
Siguranţă naţională pe bandă rulantă
Conform datelor oficiale, nici una dintre cererile Serviciului Român de Informații privitoare la emiterea mandatelor de ascultare nu a fost refuzată de judecătorii Înaltei Curți. Mandatele se emit pentru o perioadă de 6 luni, dar dacă subiectul ascultat sau supravegheat nu se dovedește a fi atentat la siguranța națională, el nu este anunțat că a fost supravegheat timp de jumătate de an. Astfel persoana respectivă nu poate face plângere pentru încălcarea dreptului la viață privată, care de altfel este unul dintre drepturile constituționale ale românilor.
Mai jos vom enumera adăugirile “strecurate” în legea adoptată de parlamentari.
“În situațiile prevăzute la art.3 organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile legii privind organizarea și funcționarea acestora:
a) să solicite și să obțină obiecte, înscrisuri sau relații oficiale de la autorități sau instituții publice, respectiv de la persoane juridice de drept privat ori de la persoane fizice;
b) să consulte specialiști ori experți;
c) să primească sesizări sau note de relații;
d) să fixeze unele momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice ori să efectueze constatări personale, cu privire la activități publice desfășurate în locuri publice, dacă această activitate este efectuată ocazional;
e) să solicite obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul acestora, și reținute de către aceștia potrivit legii;
f) să efectueze activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale.
(1) Activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului se efectuează numai în situațiile în care:
a) nu există alte posibilități ori sunt posibilități limitate pentru cunoașterea, prevenirea sau contracararea riscurilor sau amenințărilor la adresa securității naționale;
b) acestea sunt necesare și proporționale, date fiind circumstanțele situației concrete;
c) a fost obținută autorizația prevăzută de lege.
(2) Activitățile specifice prevăzute la alin. (1) pot constă în:
a) interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice, efectuate sub orice formă;
b) căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect;
c) ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informațiilor pe care acesta le conține, cât și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee;
d) instalarea de obiecte, întreținerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private;
e) localizarea, urmărirea și obținerea de informații prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere;
f) interceptarea trimiterilor poștale, ridicarea și repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, cât și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee;
g) obținerea de informații privind tranzacțiile financiare sau datele financiare ale unei persoane, în condițiile legii”.
Ziarişti supravegheaţi pe Siguranţă naţională
La sfârșitul lui octombrie 2006, sediile a două ziare din Cluj Napoca (Gazeta de Cluj și Bună Ziua Ardeal) sunt percheziționate și o parte din ziariștii și conducerea ziarelor sunt acuzate de organizarea unui grup infracțional organizat. În prealabil, telefoanele ziariștilor au fost ascultate timp de peste un an de zile, mandatele de ascultare și filaj fiind obținute pe motiv de siguranță națională. Ulterior presupunerile de atentat la siguranța națională au fost eliminate, rămânând acuzațiile de organizarea unui grup infracțional.
Răzvan Robu
