Deși sunt voci care susțin că ideea conflictului româno-maghiar este demult apusă, vizita președintelui Ungariei, în frunte cu ridicarea statuii lui Gabriel Bethlen, a stârnit un val de controverse. Am stat de vorbă cu parlamentarii clujeni, dar concluzia rămâne la latitudinea cititorului.

Senatorul PSD de Alba, Călin Matieș, a apărut recent în politica județeană, cât și în cea națională. La scară largă, Matieș a intrat în atenția populației prin declarațiile controversate făcute. Tot el a reușit să împartă partidul în două tabere: susținătorii senatorului vs susținătorii deputatului Tuhuț. 

Katalin Éva Novák a intrat în istorie drept prima femeie în funcția de președinte al Republicii Ungare. La doar o săptămână după primirea funcției, aceasta a făcut o excursie și la noi în țară. S-a întâlnit cu Hunor Kelemen, a alergat în parcul central din Cluj-Napoca și a ținut să interacționeze cu cât mai mulți maghiari aflați pe pământul României. 

,,Consider că prioritatea mea este să reprezint toți maghiarii, indiferent că locuiesc după granițe. Ungurii sunt unguri, punct” a transmis ea printr-o postare pe o rețea de socializare. 

Probabil cel mai important moment la care a participat în perioada șederii la noi în țară a fost dezvăluirea statuii principelui Gabriel Bethlen, considerat unul dintre cei mai importanţi principi ai Transilvaniei, la împlinirea a 400 de ani de la înfiinţarea Colegiului Academic, în Alba Iulia.

Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleşa, a susţinut că meritele principelui Gabriel Bethlen în Alba Iulia nu pot fi contestate, precum și că de numele acestuia se leagă una din cele mai înfloritoare perioade ale Transilvaniei.

Deși motivul central al evenimentului trebuia să fie statuia principelui, Călin Matieș a ajuns în centrul atenției. Naționalistul și-a făcut apariția în port popular tradițional și a venit la pachet cu o reproducere a unui tablou cu Avram Iancu pe care a așezat-o lângă monument. Gestul șocant a fost atenuat de buchetul de flori adus special pentru președinta Ungariei. 

Acuzat că vrea să facă circ, senatorul a afirmat „nu este vorba de circ, este vorba de identitatea naţională”. „Vreau să-l pun pe Avram Iancu aici, pentru că sunt 150 de ani (de la moartea sa) şi cetatea avea nevoie de Avram Iancu. În mijlocul cetăţii trebuia să fie Avram Iancu!”

La câteva sute de metrii de locul noului monument există un grup statuar dedicat lui Avram Iancu poziționat chiar să „privească” spre Munții Apuseni. Pentru recondiționarea lui au fost investiți aproximativ 50.000 de lei, totuși nu pare suficient. 

Perspectivele politicienilor clujeni

Senatorul RMDSZ, Laszlo Attila, este sigur că Matieș nu îi cunoaște istoria lui Gabriel Bethlen, sau poate doar parțial. „Perioada în care a domnit a fost de succes pentru Transilvania”. Cu liniște în voce, acesta afirmă că este loc suficient în Alba Iulia și pentru statuia lui Avram Iancu. ,,De vreo 30 de ani trăim împreună în liniște, doar în capul unora există câte o îndoială”. Nici senatorul nu a fost de acord cu gestul trecut al celor doi maghiari premiați, dar rămâne ferm spunând că putem lăsa evenimentul în trecut. 

,,Ideea de conflict româno-maghiar din Transilvania este demult apusă”

Sabin Sărmaș, deputat PNL, rămâne ferm în fața situației și vede spațiul dintre Carpați potrivit pentru o conviețuire între naționalități.

,,Cred că ideea de conflict româno-maghiar din Transilvania este demult apusă. Suntem o zonă multiculturală, orice naționalitate este bine primită în Ardeal. Aici oricine poate să-și conserve și să își afirme identitatea, în limitele constituției României- acest aspect este unul foarte important. Dacă autoritățile locale au permis etnicilor maghiari să inaugureze această statuie nu văd care este problema. Nu cred că are sens să transformăm un eveniment al unei minorități, oricare ar fi ea, într-un spectacol. Este spațiu pentru toată lumea în Transilvania, cât timp ne manifestăm în interesul României.” 

Deputatul afirmă și că orice act de vandalism trebuie pedepsit conform legii, premierea celor doi maghiari fiind numită „cel puțin o greșeală diplomatică”.  

 „Scopul acestora este de a arătă că autoritățile maghiare sunt adevărații stăpâni ai Transilvaniei”

Alin Coleșa, deputat AUR, vede situația drept ,,o neputință a statului român” și acuză UDMR fără nicio jenă!

„Este o expresie a stării în care l-au adus guvernările alternative sau simultane PSD-PNL-UDMR. Dl Matiș a făcut doar un gest simbolic. Probabil tabloul dânsului a ajuns la gunoi. Ne-am săturat de gesturi simbolice. Dorim fapte. În acest caz, o eliminare a UDMR de la guvernare. Logic, matematic, ideologic, nu există niciun motiv ca UDMR să nu fie scoasă de la guvernare.”

Vizita președintelui Ungariei este și ea acuzată și definită drept o manifestare revizionistă publică. Elementele maghiare nelipsite din filmul de promovare (instituții, statui, borne de hotar, comunități confesionale) dovedesc principalul motiv pentru care Novák a venit în România. 

„Da, toate aceste fapte și declarații se înscriu într-un lung șir de provocări de dată recentă. Să amintim doar incidentele de la Cupa Mondială Hochei, Finala Cupei României la Under 19, premierea a doi teroriști, confirmați și condamnați, în prezența a doi demnitari ai statului român (un senator și un deputat UDMR). Doar la Alba Iulia apare puțin un element românesc slugarnic.”

Hotărât și sigur pe propriile opinii, Alin Coleșa le dezvăluie intențiile maghiarilor: „Scopul acestora este pe de o parte de a arătă că autoritățile maghiare sunt adevărații stăpâni ai Transilvaniei, iar pe de altă parte de a provoca reacții nechibzuite care să justice alte fapte secesioniste.”

Și mai mult, statuia lui Avram Iancu ar trebui pusă în loc central, iar istoria românilor onorată cu adevărat. Avem loc și pentru alți eroi, dar să nu uităm de ai noștri!

„Avram Iancu și ceilalți eroi, martiri, sfinți și românii model ar trebui să stea în fiecare loc vizibil, la fiecare răscruce de drumuri. Am fost recent în Varșovia și am fost uimit de mulțimea de statui, plăci comemorative, expoziții, postere cu erori polonezi. Erau prezente în număr mare atât în spațiul public, dar și cel privat. Așa ar trebui să facem și noi. Pe lângă toate acestea și-ar găsi locul și cele bune maghiare, nu cele negative, opresive la adresa românilor, dar nu numai. Aș aminti statuile sau evocările unora ca József Nyírő, Miklós Horthy sau Wass Albert.”

„Avem suficient loc pe pământul acesta și pentru statui.”

Patriciu Achimas, deputatul PSD, aseamănă situația dată cu o dușmănie „de tip Romeo și Julieta” și afirmă că timpurile se schimbă- un secol nu seamănă cu un altul, iar contextul este unul complicat la nivel european, fiecare țară venind cu propriul punct de vedere. 

„Ungaria caută soluții prin apropierea atât de Uniunea Europeană, cât și de Rusia, acum le-a rămas doar arma naționalismului. La 100 de ani de stat unitar românesc nu avem motive pentru complexe de inferioritate. Să nu amestecăm lucrurile: personalitatea lui  Gabriel Bethlen este una luminoasă, avem suficient loc pe pământul acesta și pentru statui și pentru amintiri, doar să păstrăm decența relațiilor. Pledez pentru o buna conviețuire, Transilvania este un bun model.”

„Să ne concentrăm atenția pe identificarea de soluții și măsuri comune”

Din partea USR, Oana Murariu consideră că păstrarea istoriei, culturii și tradiției nu se face prin excludere, ci prin promovarea comună a valorilor și personalităților marcante. 

„Fără îndoială că principele Gabriel Bethlen este una din personalitățile istorice ale Transilvaniei, iar autoritățile locale au decis să cinstească memoria acestuia prin inaugurarea unei statui, așa cum au făcut-o și în cazul lui Avram Iancu al cărui grup statuar se află, de asemenea, la Alba Iulia și a fost refăcut în anul 2005.”

Deputata amintește că a existat un dialog diplomatic între MAE și ambasadorul Ungariei în România în cadrul căruia au fost punctate și clarificate „anumite chestiuni”. 

„În opinia mea, în contextul actual, cred că ar trebui să ne concentrăm atenția și eforturile pe identificarea de soluții și măsuri comune, astfel încât să putem gestiona corespunzător amenințările și pericolele militare, economice și sociale ce afectează toată țările din regiune.” 

Tot ea pune accentul pe uniune: „este constructiv să punem la comun istoria românilor și maghiarilor din regiune.”

„Statuia nu a fost aruncată din elicopter, a primit o autorizatie”

Deputatul PNL, Moisin Radu, stă departe de critici și evită să facă analiza altor parlamentari. 

„Nu este vorba de maghiari, ci despre anumite ieșiri inoportune ale unor politicieni maghiari. Nu putem cataloga o întreagă etnie, în cazul nostru, în urma comportamentului liderilor. Nu sunt omul etichetelor colective. Dacă autoritățile locale au considerat că acestă statuie își are locul acolo, nu voi putea să îmi dau cu părerea de la Cluj-Napoca. Statuia nu a fost aruncată din elicopter, a primit o autorizatie.”

1 COMENTARIU

  1. Sute de ani, românii din Transilvania nu au avut drept la școli în limba română, nu au avut voie să-și construiască biserici în orașe, nu au avut episcopi ortodocși, nu au avut dreptul să prectice diverse meserii și nu au avut nicio reprezentare politică. De ce politicienii ”români” acceptă ridicarea unor statui ale asupritorilor și antiromânilor Bethlen Gabor (la Alba Iulia), Brukenthal (la Sibiu), generalii criminali unguri (la Arad) care la 1848 au ucis peste 40.000 de români?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here