Sub pretextul că aliniază legislaţia românească cu cea europeană, parlamentarii PSD şi ALDE propun şi urmează să adopte o serie de amendamente legislative care vor duce la cenzurarea presei, în special, a celei de investigaţii. Parlamentarii vor secretizarea completă a dosarelor în faza de urmărire penală şi cameră preliminară, comunicarea oricăror informaţii în acest sens urmând a fi considerate infracţiune.
La sfârşitul acestei săptămâni, comisia specială pentru legile justiţiei, formată din parlamentarii PSD şi ALDE, sub pretextul transpunerii în legislaţia românească a unei directive a Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie, dezbate modificarea Codurilor Penal şi de procedură Penală privitoare la mass-media şi comunicare publică.
Directiva Europeană prevede ca statele membre „să asigure” ca persoanele suspectate şi acuzate să „beneficieze” de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei conform legii.
Directiva se aplică „persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni până când hotărârea prin care se stabileşte că persoana respectivă a comis infracţiunea în cauză rămâne definitivă”.
Departe de spiritul acestei prevederi legislative, PSD şi ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice „comunicare publică” referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară, încălcarea acestei „obligaţii” fiind considerată infracţiune.
Directiva europeană prevede că „statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru ca autorităţile publice, atunci când comunică informaţii mass-mediei, să nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atât timp cât nu s-a dovedit conform legii că sunt vinovate. În acest scop, statele membre ar trebui să informeze autorităţile publice cu privire la importanţa respectării prezumţiei de nevinovăţie atunci când furnizează sau dezvăluie informaţii către mass-media. Aceasta nu ar trebui să aducă atingere dreptului intern care protejează libertatea presei şi a altor mijloace de comunicare în masă”.
Comisia Iordache aruncă în aer legile justiţiei
Alt articol propus de PSD şi ALDE prevede că ”în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracțiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracțiuni”.
Tot PSD şi ALDE propun ca audierea unei persoane să nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.
Pe de altă parte, UDMR propune un articol care prevede că ”înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”.
După dezbaterile privind transpunerea Directivei, Comisia specială va începe discuţiile în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, în sensul de a se decide dacă se merge pe ideea stabilirii unui prag pentru abuz în serviciu sau pe redefinirea infracţiunii.
Un alt amendament adoptat de comisia Iordache este referitor la suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor. Forma actuală a legii prevede că un magistrat este automat suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în momentul în care este trimis în judecată. PSD a adăugat doar un cuvânt, dar care schimbă radical sensul legii. Noua formă precizează că judecătorul sau procurorul trimis în judecată „poate fi suspendat de CSM“. Deci suspendarea nu se mai aplică automat, ci în urma unui vot al CSM, o instituţie în care se dau adesea lupte politice.
În replică la schimbările care se preconizează că vor fi făcute la legile justiţiei, reprezentanţii DNA au emis un punct de vedere potrivit căruia aceste schimbări legislative au loc în folosul infractorilor.
”Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate. Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor”, arată DNA.
Discriminare pe bandă rulantă
Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracţiuni şi dreptul publicului de a avea acces la informaţii de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligaţia statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate şi mass-media la informaţii de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violenţă etc reprezintă informaţii de interes public, aşa încât, restricţia echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii publice.
Cu pumnul PSD în gura presei
Textul amendamentului propus de PSD şi ALDE la Codul de procedură Penală are următorul conţinut: „În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale”.
