Parlamentul s-a întrunit, joi, în şedinţă comună online, consacrată solicitării preşedintelui privind încuviinţarea stării de urgenţă pe teritoriul României, instituită prin Decretul nr.195/2020.

Votul înregistrat în Parlament a fost dat în unanimitate.

Pentru prima dată a fost folosită o procedură specială de dezbatere şi vot electronic la distanţă, aprobată luni de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, ca urmare a măsurilor instituite pentru combaterea epidemiei de coronavirus.

Votul deputaţilor şi senatorilor s-a exercitat printr-o aplicaţie informatică realizată intern de către departamentele de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Accesul la pagina web respectivă a fost securizat prin user şi parolă, care au fost comunicate fiecărui parlamentar prin SMS.

Anunțată de președintele Klaus Iohannis, sâmbătă seara, starea de urgență este reglementată de articolul 93 al Constituției României, dar și de Ordonanța de urgență numărul 1 din 1999.

Ordonanța spune că starea de urgență se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile și prevede măsuri excepționale economice sau de ordine publică.

Iată ce spune articolul menționat din Legea fundamentală:

„(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”

Dacă Parlamentul încuviințează această stare de urgență, cadrul legal după care vor funcționa lucrurile este dat de OUG 1/1999.

Acest ultim act normativ stabilește foarte clar faptul că „Starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Articolul 3 al OUG spune că vor fi impuse măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:

a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;

b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.

„Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției”, spune OUG menționată anterior.

Ordonanța spune că starea de urgență se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

„În raport cu evoluția situațiilor de pericol se poate trece de la starea de urgență la starea de asediu și de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituționale și ale prezentei ordonanțe de urgență”, conform actului normativ.


Citește și: Klaus Iohannis a publicat decretul privind starea de urgenţă în România. Ce prevede actul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here