Mai mulţi clujeni care locuiesc sau deţin proprietăţi în zona Bulevardul Muncii – Varianta de ocolire Cluj Nord – Est spun că după ce statul le-a luat din proprietăţi pentru a construi şi lărgi drumul respectiv, a “uitat” să mai plătească banii pentru exproprierile făcute. Cu toate acestea, chiar dacă s-au emis hotărâri de Guvern prin care s-au alocat şi suplimentat fondurile pentru aceste exproprieri, banii s-au “evaporat” pe parcurs. Reprezentanţii DRDP Cluj spun că, de fapt, nu au mai existat exproprieri, ci au fost încheiate convenţii civile, iar pentru aceste titluri de cedare a proprietăţii nu au fost viraţi banii.
În 2009 au început lucrările la Bulevardul Muncii care, ulterior, s-au transformat şi lucrări la una dintre centurile ocolitoare ale Clujului. Iniţial, proiectul a fost al municipalităţii, dar ulterior, din cauza amplitudinii, a fost transferat la CNADNR, care a gestionat lucrarea prin intermediul Direcţiei judeţene de Drumuri şi Poduri.
Pentru lărgirea Bulevardului Muncii a fost necesar ca mai mulţi proprietari din zonă să cedeze o parte din teren pentru realizarea proiectului, lucru care s-a întâmplat. Însă, după ce, practic, oamenii au fost expropriaţi, şi, teoretic, s-au acordat bani de la Guvern pentru despăgubirea lor, banii nu au mai ajuns la proprietarii pământurilor. În momentul de faţă, mulţi dintre ei s-au apucat să deschidă procese împotriva CNADNR şi a DRDP Cluj pentru a obliga aceste autorităţi să plătească banii de exproprieri.
“În anul 2009 au început lucrările de construcţie a acestui drum fără ca proprietarii de terenuri din zonă să fie măcar anunţaţi de acest lucru, fapt pentru care nici măcar nu au apucat să îşi strângă recoltele de pe terenuri. Deşi am făcut numeroase demersuri pentru clarificarea situaţiei şi cu toate c ni s-a spus că terenurile respective vor fi expropriate, nu s-a luat nici o măsură în vederea despăgubirii proprietarilor decât în 2012, dată la care acel drum era deja finalizat şi inaugurat”, explică Maria Pălăceanu, care ar fi trebuit să primească pentru partea ei de teren aproape 3.500 de euro.
Cu toate acestea, legea exproprierilor spune că “lucrările de construcţie a drumului pot să înceapă după efectuarea transferului dreptului de proprietate”, iar în cazul respectiv, statul a terminat drumul, chiar dacă nu a dat nici un ban pe terenurile expropriat şi nu a făcut transferarea dreptului de proprietate.
Expropriaţii pierduţi în convenţii
“În data de 31.01.2012 am fost convocaţi la Comisia de despăgubiri a CNADNR – DRDP Cluj să discutăm problema acordării de despăgubiri pentru terenul afectat de lucrările la drum, ocazie cu care s-a semnat o convenţie civilă potrivit căreia s-a stabilit acordarea de despăgubiri în cuantum de 14.790 de lei, respectiv 3.480 de euro, plătibilă în lei la cursul oficial al BNR leu/euro la ziua întocmirii raportului de evaluare, respectiv 1 EUR – 4,25 lei, pentru suprafaţa de 145 de mp. În cadrul convenţiei s-a stabilit ca termen de plată cel mult 15 zile de la data la care suma menţionată este virată în contul DRDP Cluj. cu toate că a preluat în mod abuziv terenul încă din anul 2009 şi a mai trecut încă un an de la semnarea convenţiei, statul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a despăgubirilor, în ciuda numeroaselor sesizări pe care le-am făcut”, mai spune clujeanca, care a deschis un proces pentru a îşi recupera banii.
Conform juristului DRDP Cluj “iniţial, lucrările la drumul precizat au fost demarate de către Primăria Cluj-Napoca, ulterior fiind preluate de către CNADNR SA. Dat fiind că Primăria Cluj Napoca a realizat lucrările fără a efectua procedura de expropriere a terenurilor proprietate privată afectate, Statul Român a apelat la o altă procedură de transmitere a dreptului de proprietate privată asupra acestor terenuri. Astfel, în 31.01.2012 s-au încheiat convenţii prin care proprietarii au renunţat la orice pretenţii decurgând din dreptul de proprietate asupra imobilului din teren. În consecinţă, despăgubirile urmează a fi achitate în baza unei convenţii de vânzare – cumpărare şi nu ca urmare a procedurii de expropriere”, arată juristul DRDP Cluj într-un document.
Pe de altă parte, Guvernul a emis ordine de plată pentru persoanele vizate, însă cu titlu de expropriere, însă aceşti bani nu pot fi plătiţi de stat pentru cedarea terenurilor cu titlu de convenţie. Astfel că cei care au stat în calea centurii ocolitoare trebuie să aştepte rectificarea hotărârii respective.
Banii s-au scurs pe o altă ţeavă
Însă, în anul 2011, când Emil Boc era prim-ministru, Guvernul a emis o hotărâre, publicată în Monitorul Oficial, în care a fost publicată lista privitoare la imobilele care urmează a fi expropriate pentru realizarea acestui drum. Conform listei, cele 86 de persoane expropriate au primit o sumă totală de 4.573.411 de lei. Mulţi dintre locuitorii din zonă se plâng că nu au mai primit nici un ban, chiar dacă în toamna anului 2011, prin Nota de fundamentare la HG 1067/26.10.2011, bugetul CNADNR a fost suplimentat pentru o serie de plăţi. Printre aceste plăţi, în bugetul companiei, cu titlul „Despăgubiri civile” au fost aprobaţi aproximativ 1,8 milioane de lei pentru plata exproprierii terenurilor aferente obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire Cluj Nord – Est”.
În acelaşi timp, mai multe răspunsuri de la DRDP Cluj privitoare arată că “sumele necesare achitării despăgubirilor pentru imobilele aflate în situaţia terenului Dvs. nu au fost disponibilizate de la bugetul de stat, acesta fiind motivul pentru care subscrisa nu a efectuat plata”, arată răspunsurile DRDP Cluj.
Astfel, conform documentelor, de la bugetul de stat, doar pentru exproprierile “Varianta de ocolire Cluj Nord – Est” au fost acordaţi circa 6,3 milioane de lei, însă, o bună parte dintre expropriaţi se plâng că nu au primit nici un ban.
CIFRĂ
24 de euro/mp a fost preţul calculat de stat pentru expropriere
Răzvan Robu
