Ne mai despart numai câteva luni de alegerile locale de anul acesta, însă partidele politice își țin la secret candidații pentru scaunul de primar al municipiului Cluj-Napoca. Până la acest moment, USR este singura formațiune care a aruncat în arenă trei posibili candidați pentru Primăria Cluj-Napoca. Celelalte partide fie se frământă în strategii neclare, fie își țin asul în mânecă până în ultimul moment.
Pentru prima dată în istoria recentă a țării, anul acesta vor fi organizate patru tipuri de alegeri: presidențiale, locale, parlamentare și europarlamentare. Această bătălie pentru putere pare să le dea bătăi de cap partidelor politice, forțându-le să-și ajusteze rapid tactica în fața complexității unui an electoral intens. În contextul acestei zarve politice, alegătorii se întreabă cine va reuși să iasă triumfător din această competiție și cum va influența rezultatul alegerilor viitorul municipiului Cluj-Napoca. Oricare ar fi rezultatul, un lucru este cert: alegerile din acest an vor redefini harta politică locală.
USR este singurul partid politic care a dezvăluit care sunt cei trei potențiali candidați. Este vorba despre deputatul Viorel Băltărețu, George Trif și Mihaela Nia. În toamna anului 2023, președintele interimar al PSD Cluj-Napoca, Ovidiu Secară, a anunțat până la sfârșitul anului, vom cunoaște candidatul social-democraților clujeni pentru Primăria Cluj-Napoca. Cu toate acestea, până la acest moment, PSD nu a dezvăluit pe cine va trimite în lupta pentru scaunul de primar. Președintele AUR George Simion a declarat că Alianța este pregătită să provoace la Cluj supremația electorală a partidelor consacrate. Mai mult, în presa locală s-a vehiculat că tocmai George Simion va fi candidatul AUR pentru funcția de primar. Însă, reprezentanții partidului nu au oferit informații în legătură cu potențialul candidat. De asemenea, PNL și UDMR nu au suflat nicio vorbă despre persoanele care vor candida la alegerile locale din acest an.
Să fie lipsa de transparență o strategie în sine sau doar un semn al neputinței? Cu toate acestea, cu alegeri prezidențiale, locale, parlamentare și europarlamentare toate în același an, este imposibil să nu observăm agitația care bântuie scena politică. Lupta pentru putere devine tot mai complexă, iar cetățenii sunt lăsați în ceață, să privească un spectacol politic ce pare să se desfășoare în spatele ușilor închise.
Dacă aruncăm o privire asupra alegerilor locale desfășurate în municipiul Cluj-Napoca în ultimii 20 ani, constatăm că PNL și PD-L au fost, de departe, partidele favorite în rândul alegătorilor. Emil Boc a reușit să câștige de fiecare dată inima electoratului, situându-se la o distanță considerabilă față de ceilalți candidați, care obțineau de zece ori mai puține voturi decât edilul. Principalul motiv care a determinat eșecul celorlalte partide în lupta pentru scaunul de primar a fost traseismul politic de care au dat dovadă majoritatea candidaților. De asemenea, PSD a dat greș de nenumărate ori cu strategia aleasă prin care, din dorința de a atrage un număr cât mai mare de votanți, a ales să atragă în partid personaje controversate din lumea politică și a afacerilor.
Emil Boc, candidatul preferat din ultimii 20 de ani
La alegerile locale din anul 2020, Emil Boc a obținut un procent de 74,72% din voturi. În spatele său, Emanuel Ungureanu (USR-PLUS) a ocupat locul secund cu 7.95%, iar Csoma Botond (UDMR) s-a clasat pe locul trei cu 7.30%. Printre cei care s-au înscris în lupta pentru funcția de primar al orașului de pe Someș, la alegerile locale de acum patru ani, se numără și Valentin Cuibus (4.57%) – din partea PSD, Avram Fiţiu – din partea PMP, Paul-Eugen Siserman – din partea ALDE și Simona-Teodora Roşca-Neacşu – din partea AUR.
În anul 2016, lupta pentru scaunul de primar s-a purtat între Emil Boc care a obținut 64.76% din voturi, Horváth Anna (UDMR) care a strâns 12.66% și candidatul independent Octavian Buzoianu cu 8.78% din voturi.
În anul 2012, pe primele poziții în preferințele votanților s-au clsat Emil Boc (PD-L) cu 40,60% din voturi, Marius Nicoară (USL) cu 39, 53% și Péter Eckstein-Kovács (UDMR) cu 9.24%.
În anul 2008, Emil Boc a reușit să obțină 76.21% din voturi, în timp ce contracandidații săi clasați pe a doua, respectiv pe a treia poziție, László Attila (UDMR) cu 7.85% și Remus Lăpușan (PSD) 6.37%.
După ce Emil Boc a obținut funcția de prim-ministru al României, în anul 2009, au avut loc alegeri parțiale în urma cărora Sorin Apostu (PDL), a obținut 56% din voturi. Pe locul al doilea s-a situat Marius Nicoară, candidat din partea PNL, cu 23% din voturi.
În anul 2004, când Emil Boc a fost ales pentru prima dată în funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca din partea Alianței Dreptate și Adevăr formată din PNL și PD, era cât pe ce să piardă în fața lui Ioan Rus, care a candidat din partea PSD. În primul tur, Ioan Rus a condus detașat cu 40.17% din voturi, în timp ce Emil Boc obținuse numai 33.12% din voturi. Însă, clasamentul s-a inversat în turul doi când Boc a obținut un procent de 56.25%, iar Ioan Rus numai 43.74% din voturi.
