Organizatile nonguvernamentale, conduse de reprezentantii rromilor lupta pentru rezolvarea situatiei de la Pata Rât.### În ajutor le-au venit si unele institutii din Cluj.### Astfel s-a format un parteneriat menit sa rezolve aceasta grava problema sociala a Clujului. De-a lungul anilor s-a tot vorbit si scris despre problemele comunitatii rrome din România si din Cluj. Dar, din pacate, încercarile de solutionare a problemelor cu care se confrunta aceasta comunitate au fost prea putine. Dovada este lânga noi, cei din comunitatile de rromi se integreaza greu în societate. În orasul Cluj exista un loc unde nuantele de negru si gri, se îmbina mai bine decât oriunde. Cu un asemenea loc, Clujul nu se poate mândri “ca este un oras european civilizat”. La marginea Clujului, Pata Rât. Clujul se confrunta cu multe probleme sociale, printre care se numara si groapa de gunoi a Clujului. Acolo locuiesc peste 700/1000 de persoane, populatia fiind fluctuanta. Unii locuiesc acolo de când s-au nascut, altii mai pleaca, dar pentru marea majoritate dintre ei, Pata Rât, cum mai este numita, reprezinta singura lor casa. Una dintre problemele cele mai grave se refera la faptul ca terenul pe care locuiesc cei de acolo este revendicat.
Paradoxul este ca acel teren intravilan este revendicat, cu toate ca nu se stie exact cui apartine. „Daca te adresezi Primariei, aceasta te directioneaza catre Consiliul Judetean”, dupa cum ne-a declarat psihologul,Mignona Dimitriu, din cadrul Directiei de Sanatate Publica (DSP), Cluj. Aceasta este o problema spinoasa pentru populatia stabila de acolo, deoarece membrii acestei comunitati si-au ridicat case si baraci pe acest teren, „unii locuind acolo de treizeci sau patruzeci de ani”, a afirmat aceasta.
<h5>Programe pentru Pata Rât</h5>
Pe lânga aceasta problema, mai sunt si altele legate de actele de identitate, lipsa acestor lor ducând la faptul ca acesti oamenii nu pot beneficia de servicii medicale, nu pot sa se angajeze si, multi dintre ei, nu au nici certificate de nastere. Pentru rezolvarea tuturor problemelor amintite, s-a format un grup mixt de lucru, format din reprezentanti comunitatii rromilor, care s-au costituit în ONG-uri si reprezentanti institutiilor descentralizate si anume: Directia de Sanatate Publica (DSP), Casa de Asigurari de Sanatate (CAS), Protectia Copilului, Directia de Munca si Protectie Sociala si Politia Cluj. Câteva dintre aceste ONG-uri care participa la acest proiect sunt organizatia Etnica a Rromilor din România, Fundatia Wassdas, Fundatia Ramses, Fundatia Sindy Umanitate, Asociatia Amare-Phrala.
Partenerii acestui proiect au întâlniri lunare, functionând pe baza strategiei Guvernului de îmbunatatire a situatiei rromilor. În baza acestei legi, fiecare judet si-a facut un plan individual de masuri generale. Astfel, fiecare institutie descentralizata se ocupa de un departament, sanatate, educatie, locuinte, munca. Fiecare institutie încearca sa rezolve câte o particica din acest întreg. Politia încearca sa faca rost de acte prin intermediul evidentei populatiei. Prin intermediul unui memoriu, trimis la Ministerul Sanatatii, de catre DSP, CAS si ONG-urile reprezentantiilor rromilor se doreste ca persoanele de etnie roma sa poata beneficia de sistemul asigurarilor de sanatate, sa poata sa se înscrie la medici de familie. Mai mult de atât, se cere, ca acele categorii de persoane defavorizate, inclusiv rromi, sa fie scutite de legea nr. 95/2006. Aceasta lege se refera la scutirea de plata retroactiva pe ultimii cinci ani. S-a reusit scutirea de aceasta taxa a persoanelor care au obtinut un certificat de handicapat într-un an din ultimii cinci, persoanele care au beneficiat de ajutor social potrivit legii 416/2001 într-un an din ultimii cinci, persoanele fara actele de identitate, persoane care nu detin proprietate si bunuri, persoanele fara venituri, fara locuinta, persoanele care locuiesc în mediul rural si nu realizeaza venituri din agricultura si silvicultura.
Anul 2005 a reprezentat pentru Patarât derularea unui proiect în parteneriat cu Consiliul judetean si un ONG din Olanda. Acest proiect a vizat reabilitarea si dotarea unui punct sanitar, fiind angajati un medic si un mediator sanitar, din rândul comunitatii pe toata durata proiectului. Acest program a avut rolul de a forma noi mediatoare, acestea sunt alese din comunitatea femeilor rrome, care au cel putin 8 clase, care de obicei sunt mame si care fac legatura dintre medic si autoritatea de sanatate publica. Pâna în prezent exista opt mediatoare care au facut cursuri.
Directia de Sanatate Publica are obligatia de a derula programe de informare sanitara. Aceste campanii folosindu-se de ajutorul mediatoarelor informeaza populatia rroma cu privire la camapaniile de vaccinare. Cresterea numarului de mediatoare, dar si al celui asistente medicale si chiar medici din rândul romilor. Prin intermediul mediaotoarelor sanitare este informata populatia rroma cu privire la tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala, infectii HIV, planificare familiala cu accent pe protejarea mamei si a copilului.In Patarât exista un punct medical, unde a lucrat un medic pe perioada parteneriatului cu Ong-ul din Olanda, acum trebuie reîncadrat alt medic.
Lenuta Petric
