ansamblu urban

Municipiul Cluj-Napoca are mai multe probleme, dar una anume este stringentă și ne afectează pe toți, și anume haosul urbanistic. Lipsa de dorință a administrației locale de a reglementa Patrimoniul Cultural lasă spațiu dezvoltatorilor imobiliari de a profita de platformele industriale, astfel încât clădirile care ar putea fi protejate sunt în riscul de a fi demolate.

Patrimoniul Cultural Național este, conform legii românești, format din totalitatea bunurilor care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor naționale, indiferent de regimul de proprietate al acestora. Acesta este împărțit pe județe la nivelul României și reglementează intervențiile asupra monumentelor istorice ale județului, implicit ale municipiului Cluj-Napoca. Orașul nostru deține un astfel de areal de patrimoniu istoric protejat, denumit „Ansamblul Urban Centru Istoric Cluj-Napoca”. Acesta este administrat prin Planul Urbanistic Zonal pentru Zone Protejate, iar municipalitatea are nevoie de acest plan obligatoriu pentru emiterea de avize în vederea intervențiilor asupra monumentelor și a construcțiilor din oraș.

Un arhitect, care a preferat să rămână anonim, a explicat pentru Gazeta de Cluj că în 2015, în momentul în care Planul Urbanistic General a fost realizat, primăria Cluj-Napoca a comandat și un PUZ pentru zona protejată a orașului.

Firma care a câștigat licitația nu a întocmit acest PUZ, iar primăria Cluj-Napoca a dat-o în judecată, dar a pierdut în instanță și a fost obligată să plătească pentru un proiect pentru zona protejată a orașului actualizat la nivelul anului 2010.

Până la elaborarea următorului PUG, administrația locală Cluj-Napoca nu are voie să comande un proiect nou, deoarece a cheltuit banii deja pentru unul. În prezent, orașul funcționează fără acest PUZ pentru zona protejată; dacă ar fi să se respecte în totalitate legea, municipalitatea nu ar trebui să dea niciun aviz pe întreg teritoriul ei. O soluție care era la îndemâna Primăriei Cluj-Napoca pentru protejarea zonelor industriale ar fi fost comandarea unui masterplan zonal în locul PUZ-ului care a fost plătit.

Ansamblul urban „Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca”

Ansamblul urban „Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca”, care cuprinde majoritatea clădirilor monument ale municipiului, este în forma sa actuală încă din 2010 și nu a fost actualizat în 2015, când a existat posibilitatea concomitent cu noul PUG. În prezent, mai multe clădiri trebuie declasificate, ele neavând valoare patrimonială, fiind construite recent, iar altele, care au nevoie de protecție, trebuie incluse. Acest ansamblu este administrat de o comisie specială a Primăriei Cluj-Napoca, Compartimentul Protecția Monumentelor Istorice, fiind subordonat șefului Serviciului de Urbanism.

„Centrul Istoric al orașului Cluj” se întinde pe majoritatea zonei centrale și cuprinde multe dintre cele mai importante monumente ale municipiului. Aici sunt incluse străzi întregi, unele pline de clădiri fără valoare de patrimoniu.

În documentele Primăriei Cluj-Napoca, lista imobilelor cu valoare de patrimoniu este disponibilă într-o anexă a Planului Urbanistic General, care cuprinde 750 de clădiri protejate. Însă, la fel ca Lista Monumentelor Istorice, aceasta nu specifică toate construcțiile protejate.

De exemplu, două clădiri din platforma Remarul 16 Februarie sunt monumente istorice de categoria B, iar ansamblul urban „Centrul Istoric al orașului Cluj” se întinde până la strada Tudor Vladimirescu nr. 2-4, exact cât să cuprindă întreg terenul fabricii. Însă, acestea nu sunt specificate nici în anexa PUG-ului, nici în Lista Monumentelor Istorice, în timp ce se pot identifica pe harta Planului Urbanistic General ca fiind clădiri protejate.

Patrimoniul industrial, ignorat aproape complet de autorități

În Cluj-Napoca, patrimoniul industrial nu este protejat aproape deloc: majoritatea fabricilor vechi nu sunt incluse în lista cu monumente, chiar dacă acestea au o valoare istorică. Cel mai recent exemplu este platforma industrială Carbochim, unde se va construi un mall; în incinta acesteia, după demolare, rămân doar două clădiri protejate. Cazul de la fostul ghetou evreiesc, fosta fabrică de cărămidă din Cluj-Napoca, unde dezvoltatorul imobiliar nu a fost obligat să lase nimic care să amintească de istoria locului. Dezvoltatori imobiliari precum Iulian Dascălu și Chimu Căpușan au avut pârtie liberă pentru demolarea acestor clădiri istorice deoarece PUZ-ul de zona protejată al municipiului Cluj-Napoca nu este actualizat din anul 2010, lăsând loc liber dezvoltatorilor imobiliari până la momentul elaborării unui PUZ nou. Cum este menționat mai sus, aceeași situație există și la platforma Remarul 16 Februarie, unde vor fi păstrate două clădiri, iar în locul rămas vor fi ridicate mai multe blocuri, unul fiind de 27 de etaje.

Alte zone industriale sunt lipsite complet de protecție, în ciuda valorii lor de patrimoniu. Fabrica Fimaro, cunoscută sub numele de Metalul Roșu, urmează să fie dărâmată pentru a face spațiu unor blocuri, în ciuda faptului că istoria sa a început acum 100 de ani, în 1924. De asemenea, platforma CUG este în pericol de a fi pierdută, existând mai multe planuri pentru acea zonă.

Probleme la clasarea monumentelor

O anomalie stă în valoarea pe care o primesc monumentele care sunt parte dintr-un ansamblu: chiar dacă acesta este de categorie A, componentele sale nu trebuie să fie de aceeași importanță. Un exemplu extrem este în Gherla, unde centrul orașului este un ansamblu de valoare A, dar niciunul dintre monumentele care sunt cuprinse în acesta nu sunt de aceeași categorie, toate fiind marcate cu B, de interes local.

Deoarece ansamblul urban „Centrul Istoric al orașului Cluj” este de categorie A, conform legii, toate intervențiile asupra clădirilor cuprinse ar avea nevoie de aviz de la Ministerul Culturii, indiferent dacă sunt de valoare A, B sau fără nicio valoare.

Însă, pentru a nu bloca sistemul, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a primit o derogare de la Ministerul Culturii, prin care doar clădirile de categoria A au nevoie de aviz de la guvern. Toate construcțiile din ansamblu sunt protejate, dar, pe lângă cele de categoria B, și cele care nu sunt considerate monument au nevoie de aviz de la Comisia Zonală.

Aceeași sursă menționată mai sus a spus că o altă problemă vine din faptul că spațiile protejate de lege se opresc brusc, fără a avea zone de tranziție. Lipsa acestor spații a dus la situații precum blocul de 24 de etaje din Piața Abatorului, care este prea aproape de zonele protejate cu încărcătură istorică.

Cum este administrat Patrimoniul României

Ministerul Culturii este responsabil de patrimoniul României, având datoria să catalogheze monumentele istorice, pe care le administrează prin intermediul unor Comisii Zonale. Județul Cluj este cuprins în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 3, alături de Bistrița-Năsăud și de Sălaj.

Patrimoniul național este împărțit în trei clasificări, în funcție de natura lor, de importanța lor și de locația lor. Astfel, monumentele pot fi de arheologie, de arhitectură, de for public și memoriale/funerare. După importanță, pot fi de categoria A, de interes național, sau de categoria B, de interes local. Cea de-a treia metodă le distinge în situri, care în general sunt sub pământ, monumente individuale și ansambluri, care reprezintă teritorii exacte.

Aceste distincții sunt necesare pentru ca patrimoniul să poată fi administrat, proprietarii necesitând avize speciale pentru a modifica spațiile protejate. Dacă un monument are o importanță de categoria A, este nevoie de un aviz de la Ministerul Culturii, iar pentru categoria B, unde interesul este de nivel local, acordul pentru modificări trebuie să vină de la Comisiile Zonale.

Ministerul Culturii este responsabil să țină evidența monumentelor, lucru pe care îl face prin liste publice pentru fiecare județ – Lista Monumentelor Istorice. Cele mai recente variante sunt din 2015, iar lista pentru Cluj cuprinde aproape 1800 de elemente; totuși, nu sunt incluse toate monumentele protejate, în mai multe situații fiind trecute doar ansamblurile și teritoriul acestora, fără fiecare componentă în parte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.