Patrimoniul judetului Cluj, pe cale de disparitie

Comisia prezidenţială pentru Patrimoniu Construit, Situri Istorice şi Naturale a întocmit, în urmă cu două săptămâni, un raport în care prezenta starea critică a monumentelor din România. Transilvania este amintită în repetate rânduri, în special pentru reşedinţele nobiliare din această regiune. Castelele şi cetăţile din această zonă nu sunt date însă ca un exemplu pozitiv, ci acestea sunt considerate drept „monumente agresate”. În mod particular, patrimoniul din judeţul Cluj este, şi el, unul într-o stare deplorabilă, care a suferit un timp îndelung din cauza degradării. Din păcate însă, în momentul de faţă, în judeţ există doar puţine monumente istorice care sunt reparate. O altă problemă pe care o au monumentele din Cluj este faptul că există o listă incompletă a acestora, de doar 1.400 de monumente istorice, care nu cuprinde toate edificiile din judeţ. Conform raportului comisiei, motivele pentru starea actuală a monumentelor istorice clujene sunt factorii de mediu, care au deteriorat în timp imobilele, dar şi factorul uman, cetăţenii fiind, de asemenea, vinovaţi pentru degradarea monumentelor. Riscul cel mai mare în acest caz este deteriorarea totală a unor obiecte de patrimoniu, a căror valoare nu poate fi stabilită.

Efecte doar pe termen lung

„Comisia prezidenţială pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice şi Naturale funcţionează din primăvara anului 2008 şi ar trebui, poate, să remarcăm consecvenţa cu care administraţia prezidenţială a urmărit şi a încurajat preocuparea pentru patrimoniu. Încă de la instalarea guvernului Boc, s-a putut constata un efort dirijat de implicare a instituţiilor statului în problemele legate de protejarea patrimoniului naţional, o anumită eficientizare a colaborării interinstituţionale, o evidentă sporire a rigurozităţii în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor de protecţie a patrimoniului. Chiar dacă schimbările, în cazul acestui gen de activităţi, vor putea fi sesizate doar în timp, este important faptul că, acum, în acest domeniu al protejării patrimoniului, vorbele încep să fie însoţite de fapte”, a declarat Tudor Sălăgean, şeful secţiei de istorie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. De asemenea, principalul punct al raportului comisiei prezidenţiale pentru patrimoniu este constituirea unui raport intitulat „Ghid al patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale”. „Realizarea Raportului comisiei prezidenţiale pentru patrimoniu este, practic, primul punct de pe lista obiectivelor care au fost fixate acestei comisii. Celelalte obiective ale comisiei sunt: elaborarea unei strategii de protejare a patrimoniului pe termen mediu şi lung; identificarea unor măsuri de eficientizare a colaborării interinstituţionale; realizarea unui „Ghid al patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale”. Acest fapt trebuia semnalat pentru a înţelege că acest raport nu şi-a propus o analiză exhaustivă a situaţiei tuturor monumentelor semnificative, ci a oferit doar un număr de studii de caz menite să ilustreze diferitele situaţii discutate”, consideră Sălăgean. Istoricul susţine că lista monumentele din judeţul Cluj nu este una completă. „Este, însă, la fel de adevărat că monumentele din judeţul Cluj nu sunt foarte bine reprezentate din punct de vedere al numărului şi al valorii acestora. De asemenea, în cazul unora dintre monumentele clujene selecţionate, documentaţia referitoare la ele este lacunară. Realizarea acestui raport este, cu siguranţă, un pas important înainte în direcţia protejării monumentelor şi siturilor arheologice şi naturale. Este însă doar un prim pas, ceilalţi rămânând în continuare să fie făcuţi”, a susţinut şeful secţiei de istorie. Sălăgean consideră că statuia lui Donath este unul dintre cele mai bune exemple ale monumentelor din judeţul Cluj neincluse pe această listă. „Pe teritoriul judeţului Cluj, sunt înregistrate, până în acest moment, aproape 1.400 de monumente istorice şi situri arheologice protejate. Însă, în afara acestei liste, mai există şi alte monumente care nu sunt trecute în patrimoniul naţional. Statuia lui Donath este un exemplu foarte bun. Numărul total al monumentelor care nu sunt incluse în cadrul listei este greu de estimat deoarece acesta este raportat la cercetările şi perieghezele arheologice, însă numărul lor este posibil să fie de ordinul sutelor”, a afirmat Tudor Sălăgean. Istoricul consideră că există numeroase monumente în judeţul Cluj care sunt într-o stare deplorabilă. „Monumentele care nu sunt aflate pe acea listă includ aşezări preistorice, situri şi vestigii arheologice aparţinând epocilor dacică şi romană, necropole, monumente de arhitectură medievală, modernă şi contemporană, inclusiv biserici, cetăţi, castele şi palate cu o importanţă istorică excepţională. Numărul acestora evoluează pe măsura adâncirii investigaţiilor şi diversificării interesului cercetătorilor, a asimilării noilor tendinţe în ceea ce priveşte conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural european. Există foarte multe monumente aflate într-o stare deplorabilă: castelul Haller din Coplean, castelul Kornis din Mănăstirea, dar mai sunt cetăţile: Bologa, Lita, chiar Dabâca şi castelul de la Gilău”, a declarat şeful secţiei de istorie.

Patrimoniul din Cluj, în criză naţională

Nicolae Sabău, şeful catedrei de Istoria Artei din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB Cluj, consideră că patrimoniul judeţului se află într-o stare de criză cauzată de lipsa banilor. „Patrimoniul judeţului Cluj este în aceeaşi situaţie ca întreaga ţară, una de criză. Ministerul Culturii, dincolo de faptul că întotdeauna a tratat în surdină starea monumentelor din România şi miniştrii au fost doar o voce, ministerul a mai făcut o gafă. Ei au scos istoricii de artă din comisiile monumentelor istorice, oameni competenţi, a căror opinie era mai mult decât obiectivă. Nici până astăzi nu s-a schimbat nimic în această situaţie. Trecând peste aceste chestiuni, în principal trebuie să existe fonduri”, a mai spus istoricul. Sabău consideră că numărul şantierelor care sunt destinate restaurării monumentelor sunt prea puţine în judeţul Cluj. „Ori, în situaţia lipsei fondurilor, eu nu ştiu multe şantiere, sau multe nici măcar nu ar fi cuvântul potrivit, nu ştiu şantiere care să acţioneze în judeţul Cluj, în afară de castelul Banffy din Bonţida. În rest, sunt cosmetizări, intervenţii de suprafaţă. Un exemplu al monumentelor care ar trebui restaurate este biserica de lemn din statul Straja, comuna Căpuşu Mare. Pentru restaurarea acestui monument s-au adus în faţa Ministerului Culturii toate documentele necesare. A fost pasat la minister, de la o direcţie la alta. Această localitate mică, cu 65 de suflete, a reuşit să îşi adune în cinci ani bani doar pentru a cumpăra şindrila pentru această biserică de lemn din secolul 17”, consideră Sabău.

Monumente ruinate în scurt timp

Din nefericire, asemenea cazuri se pot întâlni în judeţul Cluj într-un număr destul de mare. Anumite monumente din judeţul Cluj s-au pierdut pentru că nu au fost conservate. Castelul din Gilău este unul dintre monumentele care se vor deteriora în scurt timp, în cazul în care nu va fi restaurat. „Din păcate, asemenea cazuri se pot întâlni frecvent în Cluj. Toate problemele pornesc de la bani. Ministerul Culturii are fonduri foarte mici şi, în general, sunt îndreptate spre monumentele princeps. Judeţul Cluj are edificii care au ajuns în stare catastrofală prin furtul de materiale şi de piese sculpturale sau ancadramente. Castelul din Coplean, Castelul Korniş de la Mănăstirea. Castelul din Gilău va fi ruinat într-un timp foarte scurt, dacă nu va fi restaurat”, consideră Sabău.

Tiberiu Hrihorciuc