Proprietarii uneia dintre porțile vieneze de pe Cetățuie amenință Primăria Cluj Napoca cu un proces dacă nu se va schimba regimul urbanistic al terenurilor din zonă, care acum este de ”spațiu verde” și oferă acces nelimitat celor care vor să se plimbe în zonă. Primăria Cluj Napoca a avut posibilitatea să își exercite dreptul de a fi primul cumpărător al clădirilor istorice, dar nu s-a folosit de el, așa că spațiile respective au ajuns la o mână de afaceriști, iar administrația locală s-a pricopsit cu o ruină.

În ședința de consiliu local a administrației locale clujene, care va avea loc în cursul săptămânii viitoare, se vor discuta două plângeri depusă de proprietarii uneia dintre clădirile istorice de pe Cetățuie, SC Wiener Tor Business SRL.

Potrivit documentului, soții Camelia și Remus Lung, care sunt proprietarii afacerii, cer schimbarea regimului urbanistic al terenurilor de pe Cetățuie care, momentan, este de ”spațiu verde”.

 „Din punct de vedere urbanistic, lotul compus din teren I, II și III a fost încadrat în UTR ZCP_Va, care se constituie faptic într-o interdicție de construire pe acest lot, el rămâne blocat. Fiind în proprietate privată, el nu poate fi deschis publicului cu acces nelimitat, iar fiind inclus în acest UTR nu poate fi utilizat în acest mod care să aducă beneficii proprietarului său și comunității, ceea ce duce la situația faptică actuală, a unui teren viran care nu folosește nimănui. În acest sens, observăm că toate terenurile din imediata apropiere au primit o utilizare, alta decât spațiul verde public, lotul nostru rămânând izolat cu această destinație și fiind astfel impracticabil ca spațiu verde public, cu dimensiuni prea mici pentru promenadă și fără a dispune de vegetație înaltă specifică pentru un parc”, se arată în plângere. Firma Wiener Tor Business SRL are aproape 3000 mp pe Cetățuie.

Tot soții Lung mai au și firma Ronside Steel SRL, care are un teren de 400 mp în aceeași zonă, astfel că și în numele acestei societăți a fost depusă o plângere prealabilă similară cu cea expusă anterior.

În replică, Biroul de Urbanism din cadrul municipalității clujeni a dispus respingerea plângerii.

”Atât în vechiul PUG aprobat în anul 1999 cât și în noul PUG 2014, pentru imobilul hotel Belvedere și terenul aferent intervențiile se pot realiza în baza unor studii de urbanism. Considerăm că nu toate terenurile din intravilan pot fi destinate unor folosințe în conformitate cu dorințele proprietarilor și nu există nicio prevedere legală care să impună o asemenea abordare. Direcția Generală de Urbanism susține menținerea încadrării funcționale a zonei stabilită prin noul PUG Considerăm că nevoile de dezvoltare a municipiului nu justifică urbanizarea terenurilor ocupate în prezent de spații verzi”, arată replica administrației clujene.

Astfel, în viitorul apropiat se prefigurează un proces între cele două firme și Primăria Cluj Napoca.

Dacă firmele vor avea câștig de cauză în instanță, o bună parte din Cetățuie nu va mai fi accesibilă pentru clujeni în mod gratuit.

Oricum, o zonă consistentă care, până acum câțiva ani, constituia parte din promenadă s-a transformat într-o terasă privată unde se desfășoară activități comerciale.

Cum a pierdut Boc clădirile istorice de pe Cetățuie

Cei de la Unita Turism au scos la vânzare mai multe parcele de teren pe care le aveau în cadrul ansamblului Cetățuie. Primăria Cluj Napoca și Ministerul Culturii au avut dreptul să fie primii clienți care să cumpere spațiile respective, dar nu au uzat de acest drept. Pe de altă parte, periodic, în preajma alegerilor, Emil Boc a prezentat mai multe proiecte pe care administrația le-ar fi putut concretiza pe Cetățuie, dar niciunul nu a fost pus în practică până acum.

A avut și motive: spre exemplu, unul dintre pavilioanele de pe Cetățuie (Pavilion G) a ajuns în patrimoniul firmei Intenshal. Compania îi aparține lui Horea Dinea, un om de afaceri clujean care, prin intermediul unui partener, este conectat la ”suveica” lui Nelu Varga, patronul CFR Cluj și afacerile fraților Creștin, implicați în dosare penale de corupție.

În preajma alegerilor din 2016 pentru postul de primar, Emil Boc le prezenta clujenilor proiectul unui teatru de vară în care administrația locală ar fi trebuit să investească aproximativ un milion de euro. În afară de a cheltui câteva zeci de mii de euro pentru concursuri de soluții, studii și proiecte prin care teatrul de vară să prindă contur, primăria clujeană nu a făcut altceva.

Pe de altă parte, reprezentanții firmei Intenshal și-au văzut de treabă. Au deschis un proces pentru a demonstra că administrația locală clujeană ”s-a fâstâcit” în exercitarea dreptului de preemțiune.

În decembrie 2019, Curtea de Apel Oradea a dat câștig de cauză societății comerciale.

Decizia Curţii de Apel Oradea din februarie 2019, a fost menţinută, în esenţă, și de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În momentul de față, toate clădirile istorice din ansamblul Cetățuie sunt cumpărate de firme private.

În 2016, firma ludușană Dominus Vega, patronată și administrată de Viorel Zaharia, a obținut autorizația de construcție 1406/ 11.08.2016 cu titlul de Lucrări de intervenție de primă urgență la Pavilionul C3 – Ansamblul Cetățuia Cluj Napoca (clădirea în care a funcționat televiziunea Prima, n.red.). În prealabil a cumpărat imobilul de la Unita Turism. În urmă cu câțiva ani, Zaharia, care este și consul onorific al Sierra Leone, susținea că în clădirea respectivă vrea să deschidă sediul consulatului Sierra Leone în Cluj Napoca. Consulatul respectiv nu a mai fost deschis.

Poarta Vieneză, cealaltă clădire istorică din ansamblul Cetățuia, a fost cumpărată de RONSIDE STEEL SRL, companie patronată de Camelia și Florin Lung. La data achiziției, din firmă făcea parte și Cosmin Sindean, fost manager la City Plaza și șef în cadrul afacerii Platinia care îi aparține lui Vasile Pușcaș.

Florin Lung a fost partener de afaceri cu Laurențiu Bâlc, fiul rotaryanului clujean Laurențiu Bâlc, fratele lui Eugen Bâlc, fost șef în cadrul Astra Asigurări și afacerist în domeniul energiei. Însă, în mare parte, familia Bâlc și-a capitalizat averea, prin intermediul firmei Transilva Cluj, din afacerile cu lemn tăiat din Apuseni.

În cadrul spațiului Poarta Vieneză sunt deschise restaurante și baruri care funcționează sub sigla Electric Castle.

Un alt imobil a fost cumpărat și restaurat de firma de arhitectură Arhimar.

Cetățuia fortificată

Cetățuia (în maghiară Fellegvár) este o fortificație construită în perioada Habsburgică în vârful dealului cu același nume din Cluj-Napoca, în cartierul Gruia. Cetățuia a fost clădită între anii 1715 și 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn și era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pământ. Porțile de acces dinspre vest și sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est și nord. Deasupra porților și în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament.

Fortificația a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluției de la 1848. Aici a fost întemnițat și executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției. Din vechea cetățuie a mai rămas puțin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă.

În paralel și proprietarul Hotelului Belvedere se gândește la o afacere imobiliară pe Cetățuie

Demersul soților Lung de a închide Cetățuie vine în tandem cu cel al SC Unita Turism, proprietarul Hotelului Belvedere. Și această firmă a cerut schimbarea regimului urbanistic a terenurilor de pe Cetățuie. Această firmă are pe Cetățuie 37.223 mp, suprafață în care sunt incluse hotelul Belvedere și parcarea aferentă.

avocații firmei spun că înainte de a fi adoptat PUG-ul în 2014 cele două zone erau catalogate ca fiind încadrate în categoria ”curți-construcții”.

În replică, reprezentanții Primăriei Cluj Napoca spun că cele două zone au fost întotdeauna zone verzi.

Pentru imobilul Hotel Belvedere sunt permise lucrări de construire, restaurare sau reabilitare, lucrările realizându-se pe baza prezentului regulament, cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice. Nu sunt acceptate derogări de la prezentul regulament . reglementările diferite privind utilizarea terenului, regimul de construcție, amplasarea clădirilor față de aliniament, relațiile față de limitele laterale sau posterioare se pot institui numai prin Plan Urbanistic Zonal aprobat conform legii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here