Patru samsari de mașini din Cluj Napoca achitați de evaziune fiscală după ce au vândut 400 mașini fără să plătească vreo taxă

Patru clujeni, acuzați de evaziune fiscală după ce au vândut 400 de mașini second-hand aduse din străinătate, au fost achitați de Tribunalul Cluj care urmare a faptului că a intervenit prescripția. Printre ei se numără și Andrei Boldijar, care a mai fost condamnat într-un alt dosar similar cu suspendare. În afacere era cooptat și un ”om de paie” semi-analfabet. Este vorba despre un etnic maghiar care, chiar dacă abia putea să lege câteva cuvinte în română, era administratorul și proprietarul unei firme folosite în circuitul evazionist.

Levente Kovacs, Alin Vele, Andrei Boldijar și Adrian Butnar au fost trimiși în judecată în 2019 sub acuzațiile de evaziune fiscală. Cei patru au fost acuzația că nu au plătit nicio taxă în cadrul tranzacționării, pe o perioadă de mai mulți ani, a câtorva sute de mașini aduse în România. În special, cei patru vindeau mașini pe care le cosmetizau într-un garaj în care puteau intra 10-15 mașini care așteptau să fie ”rujate”.

Cei patru au fost acuzați că au comercializat în ţară 404 autoturisme uzate ”în valoare totală de 20.912.270, 87 lei, cumpărate din ţările Uniunii Europene în condiţii de taxare inversă, fără a evidenţia în contabilitatea firmei şi fără a declara la organele fiscale aceste operaţiuni, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către stat, cu consecinţa neînregistrării, necolectării şi neplăţii TVA aferentă operaţiunilor de livrare, cauzând un prejudiciu în cuantum total de 4.047.536,30 lei”, arată procurorii.

O parte dintre mașini erau tranzacționate prin intermediul firmei Picu Prod care îi aparținea lui Levente Kovacs, unul dintre inculpații din dosarul de evaziune fiscală.

Potrivit unui proces-verbal de control făcut de finanțele clujene, ”în perioada 28.06.2012-31.07.2012, firma a fost supusă unei inspecţii fiscale parţiale în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale faţă de bugetul consolidat al statului, după includerea sa pe lista societăţilor cu risc ridicat în ceea ce priveşte neconcordanţele rezultate din declaraţiile recapitulative 390, care centralizează informaţii relative la livrările/ achiziţiile/prestările intracomunitare dintr-o perioadă fiscală dată (f.10-12, vol. III).

 În urma controlului s-a constatat faptul că agentul economic a efectuat în perioada octombrie 2011-mai 2012 achiziţii intracomunitare de autovehicule rulate, în sumă totală de 22.231.833 lei, de la diverse firme din Germania, Austria, Olanda, Belgia, Italia, Cehia şi Ungaria, fără să declare, prin declaraţia recapitulativă 390, achiziţiile intracomunitare efectuate şi fără să îndeplinească obligaţiile fiscale generate de efectuarea acestor operaţiuni taxabile”, arată actul inspecției făcute de ANAF.

”Omul de paie” – patronul firmei

Procurorii au descoperit că Kovacs era doar ”omul de paie” din această afacere, el abia știa să vorbească română fiind folosit drept paravan de ceilalți inculpați care aduceau  mașini din străinătate.

”Inculpatul Levente Kovacs a fost „omul de paie”, paravanul, după care s-au ascuns  ceilalţi inculpaţi, cu adevărat implicaţi în comerţul cu maşini. Nivelul de educaţie al inculpatului este precar, având în vedere memoriile pe care le-a depus la dosar, ce denotă o cunoaştere insuficientă a limbii române pentru a fi personajul principal în evaziunea fiscală derulată; acesta nu avea locuinţă, nu era angajat în muncă, nu avea venituri pentru a-şi asigura subzistenţa, el profitând de ocazia oferită în special de inculpatul Boldijar pentru a obţine constant sume de bani. Ceea ce el trebuia să facă era să preia firma SC Picu Prod SRL, cu ajutorul celorlalţi să o declare plătitoare de TVA, să figureze în acte ca administrator al acesteia şi unica persoană cu acces la conturile societăţii, să dea celorlalţi trei inculpaţi procuri de administrare a firmei pentru a permite acestora să comercializeze maşini în numele societăţii şi să semneze în alb facturierul şi chitanţierul.

Acest lucru era extrem de convenabil pentru ceilalţi trei inculpaţi, care au putut declara, senini, că nu au avut acces la banii societăţii, că nu au văzut niciodată procurile şi nu au intrat în posesia lor”, se arată în referatul procurorilor.

De altfel, apărările inculpaţilor Vele, Boldijar şi Butnar s-au sprijinit pe acest aspect. Ei au susținut că lucrau în baza unor procuri emise de firma condusă de Kovacs, că nu cunoșteau conţinutul lor, că nu li s-a comunicat ce obligaţii le revin în urma folosirii procurelor, ori că nu au folosit respectiva procură.

Deciziile politice date de Curtea Constituțională îi spală pe evazioniști ca la Nufărul

Judecătorul Simona Trestian arată în motivarea soluției de încetare a procesului că, în pofida faptului că cei patru samsari de mașini nu mai pot fi condamnați ca urmare a intervenției prescripției (grație deciziei, aproape politice, emise de judecătorii Curții Constituționale a României, n.red.) ei pot fi obligați la plata prejudiciului calculat la aproape un milion de euro (4.197.640,43 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 4.047.536,30 lei reprezintă TVA necolectată şi nedeclarată, iar suma de 150.104,13 lei impozitul pe profit sustras de la plată).

”Răspunderea penală a inculpaţilor însă nu poate fi angajată efectiv din cauza faptului că s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de evaziune fiscală, în modalitatea atribuită inculpaţilor este, conform legii penale mai favorabile, respectiv Legea nr. 241/2005 în varianta anterioară modificărilor survenite prin Legea nr. 50/2013, închisoarea de la 5 la 11 ani.

Conform art. 154 alin. 1 lit. b din Codul penal termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 10 ani atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani”, se arată în motivare.

Cum fac samsarii evaziune cu mașinile aduse din străinătate

Un agent economic din România, înregistrat ca plătitor de TVA, care cumpără bunuri mobile de la un operator economic dintr-un stat membru UE efectuează o achiziţie intracomunitară în sensul definit de art. 1301 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în vigoare la data faptelor, care intră în sfera de aplicare a TVA. Operatorul economic din ţara de origine facturează operaţiunea fără TVA, deoarece efectuează o livrare intracomunitară. Firma din România, care efectuează achiziţia intracomunitară de bunuri mobile, achiziţie urmată şi de introducerea efectivă a acestora în ţară, nu mai trebuie să plătească TVA aferentă în momentul efectuării achiziţiei propriu-zise, ci are obligaţia să calculeze şi să înregistreze în contabilitatea proprie şi în decontul aferent perioadei fiscale, în care devine exigibilă, TVA aferentă tranzacţiilor intracomunitare, la cota de impozitare din ţară, respectiv la cota standard de TVA practicată şi aplicată asupra bazei de impozitare, prin mecanismul taxării inverse, atât ca TVA deductibilă, cât şi ca TVA colectată.