Firma din subordinea Consiliului Judeţean Cluj, S.C. Pază şi Protecţie Cluj S.R.L., a întocmit situaţiile financiare la 31.12.2014 pe care le-a prezentat la şedinţa ordinară din luna mai, pentru aprobare prin adresa nr. 9.348/2014.
Din analiza situaţiilor financiare şi a notelor explicative prezentate rezultă că la finele anului 2014 unitatea avea înregistrate imobilizări în sumă de 35.463 lei care sunt formate din: imobilizări necorporale în sumă de 6.851 lei, imobilizări corporale în sumă de 25.612 lei şi imobilizări financiare în sumă de 3.000 lei.
Creanţele înregistrate, în sumă de 535.498 lei, reprezintă clienţi ce urmează a se încasa în exerciţiul financiar următor, conform termenelor prevăzute în contracte, creanţe în legătură cu bugetul statului şi alte creanţe. Datoriile societăţii, în valoare de 872.497 lei, sunt datorii cu termen de plată sub un an care reprezintă datorii comerciale, datorii în legătura cu personalul şi conturi asimilate, datorii în legătura cu bugetul asigurărilor sociale şi bugetul statului şi alte datorii în legătură cu bugetul statului.
Cifra de afaceri realizată în anul 2014 a fost de 5.557.679 lei, iar la încheierea exerciţiului financiar societatea înregistrase o pierdere în valoare de 209.129 lei.
Consilierii judeţeni au dezbătut situaţia critică de la Pază şi Protecţie Cluj SRL
Marinel Andro, unul dintre consilierii judeţeni din PNL a analizat cu atenţie raportul trimis de Pază şi Protecţie Cluj pentru a cere explicaţii conducerii cu privire la pierderea de 209.129 lei înregistrată în decembrie 2014.
„Aş dori să ştiu cine ne dă explicaţii pentru acea pierdere de anul trecut? Nu putem ignora că în 2014 au existat doi directori la Pază şi Protecţie, dar totuşi cei 200 de mii de lei constituie o sumă mare”, întreabă Marinel Andro.
„În momentul în care am fost repusă pe post erau deja pierderi. Faţă de ce cifre vedeţi acum trebuie să va spun că pierderea era mai mare, dar din toamnă am făcut-o mai mică. Am pierdut contractul cu Consiliul Judeţean Cluj, deci nu mai am nici unde să merg să mă plâng de situaţie. Pe piaţă se practică tarife neloiale şi din luna iunie creşte salariul minim pe economie. Dacă se tot reziliază contracte cu colaboratorii noştri, din iulie suntem obligaţi să dăm afară oameni. Nu cred că este o firma la nivel de Judeţ precum aceasta, ce să aibă 17 muncitori TESA. Dacă nu facem ceva acum, asta înseamnă încă o lună de pierderi pe care eu nu mi le asum. Eu am revenit pe postul de director şi am făcut un plan de restructurare. Am semnalat că cifra de afaceri scade dar nu mai îmi permit să renunţ la agenţi pentru că şi aşa sunt prea puţini”, explică directoarea firmei SC Pază şi Protecţie Cluj SRL, Lucreţia Sabou.
Pază şi Protecţie Cluj SRL, rămâne fără opţiuni şi soluţii pentru a o scoate la liman din datoriile existente. Principalul motiv pentru care firma pierde licitaţiile este că celelalte firme private concurează la licitaţii cu preţuri sub nivelul pieţei. De asemenea directoarea, Adriana Lucreţia Sabou afirmă că nu primesc nici un sprijin financiar din partea acţionarului majoritar: Consiliul Judeţean.
„Doresc să precizez că din punct de vedere al conducerii actuale posturile vacante nu influenţează cu absolut nimic. Să faci reduceri efective înseamnă să reduci posturi ocupate. Voi trimite aceeaşi organigramă şi luna viitoare. Noi mergem pe pierdere dacă nu reuşesc să negociez tarifele. Cât despre îndemnul dumneavoastră, nu mai exista posturi vacante. Noi facem analize economice zilnice şi nu primim bani din altă parte. O să ajungem peste două luni să rămânem doar trei oameni în toată firma pentru a face rost de contracte. Un contract real este de 10- 10,5 lei pe oră, adică plătim întocmai cum spune codul muncii. Toate firmele private lucrează cu preţuri ce le bat pe ale noastre în licitaţii”, completează directoarea Sabou.
Posibila soluţie: contracte cu toate firmele din subordinea CJC
Cu scopul de a căuta o soluţie în favoarea firmei „Pază şi Protecţie Cluj”, consilierul independent, Axente Husar a propus în plenul şedinţei ordinare, ca toate contractele de securitate ale instituţiilor subordonate CJC să fie preluate de aceasta.
„Este o situaţie pe care am mai dezbătut-o odată. Problema este dacă noi, CJC, avem sau nu vreun interes să susţinem această firmă? Noi am aprobat acum doi ani de zile o hotărâre prin care orice se licitează peste 100 de euro nu poate fi făcută atribuirea directă a unui furnizor de servicii. Putem cere aparatului de specialitate să decidă ca toate instituţiile ce se află în subordinea noastră să semneze contractul pentru protecţie cu această firmă. Principala lor problemă e că nu au contracte. Iar, legal cum merge firma lor de Pază, îi dau dreptate doamnei director, căci şi eu am fost director de firmă de pază, cândva. Dacă merge corect şi plăteşte tot, cu acel tarif mare, ceilalţi ocolesc legea şi merg la preţuri mai mici. Trebuie o expertiză bună din partea aparatului de specialitate să vedem cum putem salva această firmă prin contracte cu toate instituţiile ce le avem în subordine”, propune consilierul judeţean independent Axente Husar.
Un alt consilier judeţean de la social-democraţi afirmă că una dintre problemele pentru neaprobarea organigramei ar fi că nu le-a fost prezentată în comisie.
„Principala problemă cu privire la aprobarea organigramei ar fi că noi, în comisia de specialitate, nu am avut materialul la dosar. Nu am avut ce proiect să discutăm acolo. În momentul în care o organigramă va trece de un consiliu de administraţie şi va trece la dosar pentru a fi studiată amănunţit, noi vom discuta cu toţi reprezentanţii. Până atunci sunt consilii de administraţie şi un executiv ce ar trebui să îşi facă treaba”, precizează Vasile Sălătioan.
Între timp, consilierii au aprobat raportul financiar pentru anul precedent al firmei SC Pază şi Protecţie SRL, însă nu au aprobat nici o modificare în organigrama existentă. Aspectul din urmă duce la încă o lună de pierderi pentru această firmă.
Istoric cu cântec şi influenţe politice
Firma Pază şi Protecţie Cluj, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, a intrat anul trecut în legalitate după doi ani de zile în care a dat-o afară pe fosta directoare, Adriana Lucreţia Sabou. Ea a fost din nou încadrată în cadrul organigramei societăţii pe post de director în aprilie 2014, preluând atribuţiile abia în vara anului trecut. Aceasta a fost singura care l-a putut opri pe administratorul de la acea vreme, pesedistul Horea Dorin Chirteş, să acorde un contract în mod preferenţial unor firme apropiate mediului său politic.
Consilierii judeţeni au votat în aprilie 2014 schimbarea organigramei societăţii Pază şi Protecţie Cluj. Prin cadrul proiectului de hotărâre Adrianei Sabou i s-a recreat postul de director, însă administratorul a mai rămas o vreme de câteva luni în mâna unui social-democrat. Reamintim că acest post a fost acordat social-democraţilor din momentul în care USL a venit la putere în vara lui 2012. Este vorba despre o instituţie de pază care este subjugată politicului şi incompetenţei. Faptul că a fost subjugată incompetenţei nu mai necesită nici o demonstraţie deoarece faptul că un fost director a “stat pe tuşă” timp de doi ani de zile din cauza unor orgolii arată clar acest lucru.
Consilier local în comuna Săvădisla din partea PSD, Horia Dorin Chirteş, a preluat administrarea societăţii Pază şi Protecţie Cluj, din subordinea Consiliului Judeţean Cluj, şi şi-a dorit să externalizeze unul dintre serviciile societăţii, cel de intervenţie, arătam anterior într-un articol.
