PDL-ul a anunţat că îşi asumă în mod oficial proiectul de revizire a Constituţiei înaintat de preşedintele Traian Băsescu. În formula iniţială, actul prevedea modificări privitoare la numărul maxim de parlamentari şi la posibilitatea reducerii imunităţii de care se bucură senatorii şi deputaţii. Gazeta de Cluj vă prezintă modificările aduse legii fundamentale a statului şi câteva dintre cele mai celebre cazuri în care parlamentari au beneficiat de prevederile articolului 72 din Constituţie privitoare la imunitate.

PDL a anunţat că îşi asumă în mod oficial proiectul de revizuire a Constituţiei promovat de preşedintele Traian Băsescu, conform purtătorului de cuvânt al democrat-liberalilor, Sever Voinescu. Acesta a precizat că la nivelul Parlamentului se vor face toate demersurile pentru revigorarea activităţii comisiei speciale de modificare a legii fundamentale. Proiectul prevede trecerea la un parlament unicameral care nu poate depaşi 300 de membri. În varianta propusă iniţial de către preşedintele Traian Basescu, ar fi urmat ca Parchetul General să poată propune ÎCCJ, fără consimţământul Parlamentului, urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea şi trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. În textul depus de PDL, au fost eliminate referirile la percheziţie, reţinere şi arestare, procurorii nemaiputând să ceară fără aprobarea Parlamentului decât urmărirea penală şi trimiterea în judecată.
“În mod oficial, formal, PDL asumă proiectul de revizuire a Constituţiei transmis Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu. Concret, Partidul Democrat Liberal va solicita revigorarea comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, o comisie constituită pe parcursul anului trecut pentru a lucra pe marginea unui proiect de revizuire a Constituţiei elaborat de un grup politic sau de partide politice din Parlament. (…) Suntem convinşi că România are nevoie de modificarea Constituţiei”, a declarat Voinescu, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PDL.
În urmă cu câteva luni, Curtea Constituţională declara drept neconstituţionale o serie de prevederi din proiectul legii de revizuire a Legii fundamentale înaintat de preşedintele Traian Băsescu. În urma analizării eventualelor încălcări ale drepturilor fundamentale, judecătorii constituţionali au stabilit, printre altele, că sunt neconstituţionale prevederile referitoare la eliminarea prezumţiei caracterului licit al averii, imunitatea parlamentară şi ministerială sau componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) afirma că „prezumţia caracterului licit al dobândirii bunurilor este un efect logic şi un corolar al prezumţiei de nevinovăţie”, consacrată tot printr-o normă de rang constituţional. Aşadar, modificarea preconizată relativizează prezumţia de nevinovăţie şi o goleşte de conţinut, relativizând în acelaşi timp şi principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate privată, ca drept fundamental.
Cazuri celebre în care parlamentarii s-au folosit de imunitate de care se bucură

În legislatura 2000-2004, Miron Mitrea a fost ministru al transporturilor, în guvernul condus de Adrian Năstase (în perioada decembrie 2000 – iunie 2003 titulatura funcţiei era ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, iar din iunie 2003 până în decembrie 2004 fiind ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Pe 21 aprilie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere Camerei Deputaţilor aviz pentru declanşarea urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea, vizat într-un dosar de corupţie, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două în legătură directă cu infracţiuni de corupţie, instrumentate în dosarul numărul 49/P/2006. Pentru că parlamentarii au votat împotriva ridicării imunităţii, la 3 septembrie 2008 Miron Mitrea şi-a dat demisia din Parlament, pentru a se pune la dispoziția anchetatorilor. După Traian Basescu, este al doilea politician care demisionează pentru a se pune la dispoziţia justiţiei. Totuşi, după numai trei luni, a fost din nou ales în Parlamentul României la alegerile din noiembrie 2008, beneficiind din nou de imunitate parlamentară.

Miron Mitrea a fost trimis în judecată, pe 5 martie 2009, de procurorii anticorupţie, pentru ca ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în schimbul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector şef adjunct al ISC, suma reprezentând contravaloarea lucrărilor la casa mamei senatorului.

Mircea Banias şi dosarul “Şpagă în portul Portul Constanta”

Luna trecută, fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a fost audiat la DNA, în calitate de martor, în dosarul "Şpagă în Portul Constanţa". Şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a fost recent audiată în acelaşi dosar, tot în calitate de martor. Georgeta Barbalata este un alt nume ce apare în dosarul „Portul Constanta“, alături de Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administratiei şi Internelor, şi P.D.L.-istul Mircea Banias.
Magistratul a fost chemat la D.N.A. pentru a da explicatii cu privire la implicare sa în aceasta anchetă după ce au fost găsite mai multe fotografii în calculatorul vameşului Aurelian Pilca de la Container Cleareance, în urma percheziţiilor efectuate în port. Ea apare alături de soţul său, Dan Nimerceag, şi de cetăţeanul vietnamez Hoa Le Duc – acuzat în dosarul „Dragonul Roşu“ de spălare de bani şi de evaziune fiscală – într-o vacanţă în Malta, în urmă cu câţiva ani.
Aşadar, apariţia purtătorului de cuvant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Romaniei (ÎCCJ) în faţa anchetatorilor vine ca o confirmare a ipotezelor conform cărora cercetările în dosarul Vămii Constanţa Sud Agigea ar fi fost disjunse din dosarul în care a fost trimis în judecată cetaţeanul vietnamez.
Reamintim că în dosarul mitei din port Pilca se afla după gratii pentru că i-ar fi dat spaga lui Mironescu, care este cercetat, la rândul său, în stare de arest preventiv pentru evaziune fiscală şi contrabandă cu marfuri din afară U.E. în Portul Constanţa. De cealalta parte, însă, Mircea Banias este cercetat în libertate, beneficiind de imunitate parlamentară. Însă senatorul are, totuşi, interdicţia de a părăsi ţara.

Articolul 72 din Constituţia României care priveşte imunitatea parlamentară

Imunitatea reprezintă un drept exclusiv acordat anumitor persoane ,diplomaţi, personal administrative, personal diplomatic, de a nu se supune jurisdicţiei statului în care activează.

ARTICOLUL 72

(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here