Pe cine au ales Clujenii? Analiza politică a rezultatelor votului din 27 septembrie

În ultima săptămână toate publicațiile de presă, fie ele online sau tipărite, au luat cu asalt rezultatele alegerilor locale. Între sutele de analize și previziuni politice, Gazeta de Cluj își propune să ia la puricat situația la nivelul județului Cluj și a reședinței de județ Cluj-Napoca, într-o etalare a procentajelor ce reflectă dorința alegătorilor la nivel de județ.

Campania electorală din acest an a fost una atipică și din cauza pandemiei, dar mai ales din punct de vedere al mesajelor. Se pare că agresivitatea acuzărilor a fost motivul central al strategiilor de campanie pe care primarii și consilierii locali și județeni au decis să le adopte. Este de înțeles o astfel de abordare având în vedere lipsa evenimentelor în formă fizică, acestea fiind înlocuite cu inaugurări de tot felul, desfășurate în contexte restrânse, și mai ales lipsa unor dezbateri între candidați, utile pentru alegătorii încă nehotărâți. Dezbaterile sunt mai ales sănătoase ca exercițiu democratic de care ne-am desprins încet încă de la turul doi al prezidențialelor de anul trecut.  

Clujul, îngălbenit de vechii noi primari

La o primă privire asupra hărții de primari, se pare că județul Cluj s-a îngălbenit puternic pentru următorii 4 ani. PNL obține nu mai puțin de 51 de primari la finalul turului de scrutin.

Victoria categorică a fost garantată atât de trendul descendent al PSD-ului care nu a reușit nici măcar să se apropie de performanța electorală din 2016, dar și de strategia nu foarte deontologică a PNL-ului de a permite primarilor din alte partide să se transfere, fără prea multe motive sau bătăi de cap, în tabăra cu cele mai mari șanse de câștig. Vina este deopotrivă atât a partidului care caută capital electoral fără să își pună întrebări cu privire la oamenii pe care îi recrutează, dar și a primarilor oportuniști, vânători de mandate care nu vor să cadă de pe valul schimbărilor, oricare ar fi acelea.

Cireașa de pe tort a victoriei liberalilor se află chiar în reședința de județ a Clujului. Emil Boc a câștigat în Cluj-Napoca cu o majoritate zdrobitoare: 74,72%. Scorul imens se datorează notorietății primarului, aflat la al cincilea mandat la cârma centrului universitar.

Scorul pe care l-a obținut Emil Boc în Cluj-Napoca e o sabie cu două tăișuri pentru locuitorii orașului. Pe deoparte, legitimitatea conferită de un procentaj atât de mare, dublată de o majoritate de consilieri locali care să faciliteze colaborarea, garantează o stabilitate a administrației și conferă continuitate proiectelor deja inițiate la nivelul Clujului.

Pe de altă parte, Boc și echipa sa de consilieri locali duc o lipsă clară de concurență politică. Niște adversari redutabili care să îmbine o serie de programe administrative pertinente și care să pună rapid la punct probleme cu care se confruntă în momentul de față Cluj-Napoca. Polul de putere concentrat exclusiv în mâinile liberalilor ar mai putea însemna și lipsa unei opoziții active în momentul în care sunt luate decizii controversate sau dezavantajoase la nivelul administrației. Să sperăm că acest vot de încredere va fi suficient cât să motiveze administrația actuală (aproape identic cu cea veche) către bune practici.

Eșec fără precedent pentru tabăra PSD

De cealaltă parte, Partidul Social Democrat abia a reușit să se salveze de la înec. La nivelul consiliului local, PSD o obținut de aproape 8 ori mai puțin decât liberalii cu 7,56% din voturi. Cu un scor la nivelul consiliului local demn de un partid proaspăt format, social-democrații au pierdut nu mai puțin de 22 de primării, fie prin transfer, fie prin răsturnarea votului politic. Clujul însumează la ora actuală numai 11 “teritorii roșii” ceea ce arată cu adevărat declinul de popularitate al partidului. Conducerea PSD Cluj, în frunte cu președintele filialei Alexandru Cordoș, au declarat însă în urma alegerilor că aceștia se considera “pe drumul cel bun”. Au nevoie de o reformare la nivel intern care să aducă un suflu nou și o orientare către interesele comune ale alegătorilor, dacă vor să își recapete relevanța în spațiul politic. 

“Votul alegătorilor ne obligă la îmbunătățirea activității desfășurate, la o și mai bună adaptare a proiectelor de dezvoltare locală propuse, pentru a acoperi cu soluții sustenabile gama largă de nevoi și obiective ale clujenilor. După cum am afirmat de numeroase ori pe parcursul campaniei electorale, procesul de reconstrucție a început la PSD. 

„Rezultatele înregistrate la nivel de județ ne arată că suntem singura alternativă concretă a stângii, validată de cetățeni! PSD este pe drumul cel bun și vom începe să recâștigăm încrederea electoratului!”, precizează conducerea PSD Cluj.

Mai multe persoane din interior, printre care și deputatul Horia Nasra, fost președinte interimar al PSD Cluj, au cerut demisia de onoare a conducerii, nu înainte de a critica dur politica de tip blat pe care a purtat-o PSD Cluj

“Am așteptat 72 de ore o reacție bărbătească, de minim bun simț din partea conducerii și anume demisia de onoare, după rezultatul dezastruos din 27 septembrie: am pierdut 22 de primari, toate municipiile și șapte consilieri județeni.

Evident că onoarea este ultimul cuvânt din dicționarul politic al celor care au nășit și format conducerea PSD Cluj în ultimele trei luni. Este și demisia de onoare un gest mare, greu de înțeles, acceptat și aplicat de caracterele mărunte din politică.

La Cluj s-a dorit în ultimele luni un PSD blând, revenirea la tradiționalul BLAT, la politică partajată, la frica de a-i critica pe Emil Boc și Alin Tișe, atât sub conducerea falimentară a dlui. Șimon, cât și ulterior sub mâna sa dreaptă, Cordoș”, a declarat deputatul Horia Nasra într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

USR PLUS – O victorie mai mult simbolică 

Alianța USR- PLUS a reușit o victorie mai mult simbolică la aceste alegeri locale. Cu o singură primărie câștigată pe tot teritoriul județului, aceștia au reușit să se afirme mai puternic în Cluj-Napoca unde au reușit să îl propulseze pe Emanuel Ungureanu în poziția de principal contracandidat al lui Emil Boc, făcându-l pe candidatul irelevant Valentin Cuibus, candidatul la primărie al social-democraților. Tot alianța i-a depășit pe PSD la numărul de consilieri locali, obținând un scor de 17,1% și i-a egalat pe cei județeni, prinzând 5 mandate. Chiar dacă Emanuel Ungureanu nu a fost nici măcar aproape de a-i face concurență lui Emil Boc, USR-PLUS a câștigat o mai mare afirmare în spațiul public și un potențial bilet express către o guvernare alături PNL  în urma alcătuirii unei majorități. 

UDMR își păstrează cotele

UDMR a reușit să obțină pe tot județul un total de 9 primării, bifând astfel locul 3 în clasamentul Clujean. Tot locul 3 au reușit să obțină și cursa pentru primăria Cluj-Napoca unde, cu un scor destul de bunicel, dar și la numărul de consilieri locali, surclasându-i în ambele cazuri pe candidații PSD-ului. UDMR a demonstrat încă odată că, la nivelul județelor unde există cerere pentru o astfel de formațiune politică, aceștia sunt în stare să își păstreze prezența electorală.

Având în vedere rezultatele, ne putem aștepta la încă patru ani de politici liberale din partea administrației Clujului. Vom afla în lunile ce urmează, dacă majoritățile PNL vor fi dispuse să țină cont și de reprezentanții celorlalte partide sau dacă vor abuza de boomul de putere pe care l-au câștigat în urma acestor alegeri pentru a-și impune voința în județ.