Penal(t)i pentru o expertiză contabilă judiciară într-un dosar al Curții de Apel Cluj

Ioan Bătrâncea, profesor al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a fost condamnat penal la un an de închisoare cu suspendare condiționată, pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale. Deși se afla în plin proces penal, o instanță a Curții de Apel Cluj l-a desemnat ca expert parte în efectuarea unei expertize contabile judiciare într-un dosar penal aflat pe rol. La doar o lună după desemnarea sa în postura de expert parte, Ioan Bătrâncea a fost condamnat de Tribunalul Bistrița Năsăud, recursul său fiind respins până la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar cu toate acestea expertiza contrasemnată de el a fost acceptată de instanță ca validă.

În data de 8 mai 2013, instanța l-a desemnat inițial pe expertul Dragoș Mircea, apoi pe Grama Cornel să efectueze expertiza contabilă solicitată de Sanda Albu într-una din cauzele aflate pe rolul Curții de Apel Cluj. De asemenea, instanța a încuviințat un expert parte desemnat de inculpată, pe nimeni altul decât Ioan Bătrâncea, profesor al UBB care la acel moment era judecat pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale. La o lună după numirea lui Bătrâncea ca expert parte în acest dosar a fost pronunțată sentința pe fond, profesorul fiind condamnat la pedeapsa de un an închisoare cu suspendare condiționată. Expertiza, contestată de mai toate părțile din dosar, ar fi trebuit să evalueze în ce măsură Sanda Albu, fost avocat în Baroul Cluj, se face vinovată de evaziune fiscală și dacă faptele pentru care este judecată sunt de natură contravențională sau penală.

Acuzațiile

Avocata Sanda Albu este judecată în acest moment pentru felul în care s-a folosit de chitanţele eliberate de biroul său de avocatură în mai multe dosare în care aceasta reprezenta interesele părţilor. Mai exact,  pentru a se sustrage de la plata impozitelor, Albu ar fi emis  mai multe chitanţe cu acelaşi număr de ordine, astfel încât, în evidenţa contabilă, chitanţele depuse în mai multe dosare apăreau o singură dată. “Învinuita a întocmit chitanţe neînregistrate în contabilitate pe care le-a introdus apoi în circuitul civil ca documente justificative în dosarele unde acorda asistenţă juridică în vederea recuperării cheltuielilor. S-a descoperit ca învinuita a întocmit chitanţe cu vicii de formă şi de conţinut care au acelaşi număr, dar celelalte componente cum ar fi beneficiarul, data şi sumele încasate sunt diferite, cu posibilitatea introducerii lor în circuitul civil în toate variantele astfel emise”, se arată în rechizitoriul procurorilor. De asemenea, avocata este acuzată că a folosit un sistem de stornare a onorariilor, restituind unei anumite cliente cea mai mare parte din onorariu. La dosarele aflate pe rolul instanţelor s-au depus însă chitanţe care atestau încasarea unor sume mari de bani drept onorariu, altele decât cele încasate în mod real și care au generat anumite consecințe fiscale.

Obiecțiuni la expertiză

Părțile implicate în dosar aduc expertizei reproșul că nu lămurește și nu prezintă în mod neechivoc tocmai punctele sensibile: care sunt documentele cu numere de ordine dublate, dacă este corect din punctul de vedere al legii  modul în care s-a făcut stornarea unor onorarii și faptul că nu face nicio referire le implicațiile acestei operațiuni după ce chitanțele depuse la instanțele de judecată și-au produs efectul. ANAF reproșează că în expertiză nu se face referire la nerespectarea registrului intern de numerotare a chitanțelor, precum și la înscrierea pe chitanțe a unor sume diferite față de evidențele contabile. În plus, arată ANAF, cei doi experți care au semnat expertiza apreciază că  faptele săvârșite sunt de natură contravențională, deși omit să analizeze tocmai acele fapte pentru care ANAF a făcut plângere penală. În sfârșit, Asociația ”Composesoratul Mănăștur” reproșează încălcarea unei sumedenii de norme din Standardul profesional Nr 53, prin felul în care cei doi experți au înțeles să conlucreze în realizarea expertizei. Printre altele, cei doi experți nu ar fi trebuit să semneze aceeași expertiză, ci să se realizeze două expertize paralele. Pe 31 martie 2014 Asociația” Composesoratul Mănăștur” și una dintre părțile civile din dosar au cerut recuzarea expertului Grama Cornel, solicitând anularea raportului de expertiză, dar Curtea a respins cerea ca neîntemeiată.

Amintim că Sanda Albu a fost condamnată în 2013 de către o instanță a Curții de Apel Cluj într-un alt dosar penal  pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, respectiv pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, la pedeapsa de șase luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui  termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, hotărârea nefiind definitivă și irevocabilă.

De ce a fost condamnat profesorul Ioan Bătrâncea

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată pe Ioan Bătrâncea încă din 2009 pentru că a contribuit la falsificarea unor documente care să-l ajute pe un coleg de breaslă să acceadă la titlul de conferențiar, fără să îndeplinească în mod real criteriile pentru obținerea acestui titlu universitar.

”În cursul lunii iunie 2007, Ilieşi Sabin l-a ajutat pe inculpatul Bătrâncea Ioan să redacteze în fals două înscrisuri înregistrate la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad comunicându-i numele cadrelor didactice universitare ce urmau să fie menţionate în aceste înscrisuri. Înscrisurile, tehnoredactate în fals de Bătrâncea Ioan, erau necesare pentru a se face dovada îndeplinirii de către Ilieşi Sabin a unuia dintre criteriile de evaluare impuse de legislaţia în vigoare la acea dată, pentru obţinerea titlului de conferenţiar universitar. Cunoscând că înscrisurile sunt falsificate, Dumescu Florin, decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad le-a semnat în calitate de preşedinte al comisiei de selecţie a granturilor dându-le o aparenţă de legalitate. Unul dintre înscrisurile falsificate a fost semnat şi de inculpaţii Vit Dorel şi Burtică Marin, în cunoştinţă de cauză, dându-i o aparenţă de legalitate. În cursul lunii iunie 2007, inculpatul Ilieşi Sabin a depus la dosarul său pentru obţinerea titlului de conferenţiar universitar cele două înscrisuri falsificate”, arată procurorii DNA în rechizitoriu.

Pe 9 aprilie 214, Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a condamnat pe profesorul Ioan Bătrâncea la un an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin.1 Cod penal, cu suspendare condiționată. În data de 19 noiembrie 2014, Curtea de Apel Cluj respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi împotriva sentinţei penale a Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Înalta Curte de Casație și Justiție respinge și ea, în mod definitiv și irevocabil, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații Burtica Marin, Dumescu Florin, Vit Dorel si Bătrâncea Ioan, împotriva aceleiași decizii penale.