Penitenciarele din România se confruntă cu numeroase probleme, iar autoritățile române nu prea se sinchisesc să facă ceva în această privință. Nu este de mirare, în contextul în care nu își fac datoria față de cetățenii în libertate, ce să zicem de cei care au ajuns după gratii. Suprapopularea, condițiile improprii de detenție și insuficiența personalului sunt doar câteva dintre problemele care se regăsesc în majoritatea penitenciarelor din țară. Din nefericire, doar când ceva „vedete”, cum este Udrea sau de curând frații Tate, intră pe poarta închisorii, problemele sunt din nou scoase la lumină. Deținuții se plâng, administratorii de penitenciare se fac că plouă, autoritățile promit, iar omul de rând ignoră. Gazeta de Cluj a luat legătura cu administrația Penitenciarului Gherla pentru a afla cu adevărat care este situația în una dintre cele mai vechi închisori din țară.
În închisorile din România, condițiile improprii de detenție ne duc cu gândul la perioada de demult apusă, în contextul în care oamenii privați de libertate se plâng de gândaci, șoareci și ploșnițe care-i terorizează cât timp sunt închiși. Gazeta de Cluj a cerut informații cu privire la acțiunile de dezinfecție în menținerea igienei camerelor de detenție din Penitenciarul Gherla.
Astfel, acțiunile de dezinsecție, deratizare și dezinfecție se efectuează cu firme autorizate în acest sens, la anumite intervale de timp. În cazul Penitenciarului Gherla se execută trimestrial, cu rapel la 10-14 zile, în funcție de ciclul biologic al insectelor sau de câte ori este nevoie cu personal din cadrul unității noastre, la toate spațiile de cazare din cadrul penitenciarului, precum și în celelalte spații în care desfășoară activități persoanele private de libertate.
Penitenciarul Gherla datează de mai bine de 238 de ani, fiind una dintre cele mai vechi închisori din România. Aceasta a devenit cunoscută pentru tratamentul inuman acordat deținuților politici în timpul comunismului, cuvântul generic „gherlă” devenind sinonim cu închisoarea, în argoul românesc. Potrivit unor deținuți în perioada comunistă, gardienii de la închisoarea Gherla îi obliga să mănânce fecale, dormeau pe jos și îi băteau până când își pierdeau conștiința. Mai mult decât atât, un alt supraviețuitor al închisorii a susținut că regimul de detenție de la Gherla a fost asemănător cu cel de exterminare din lagărele naziste: peste 12 ore de muncă fizică, izolare cu garduri duble din sârmă ghimpată și cu turnuri de pază.
Acțiunile de deratizare și dezinsecție s-au realizat în conformitate cu procedura DDD-01/PG, privind modul de organizare al acțiunilor de dezinsecție și deratizare în vederea combaterii insectelor și rozătoarelor.
Soluțiile folosite la acțiunile de dezinsecție deratizare au fost : K-Ohrine SC-25, un insecticid autorizat și avizat de Ministerul Sănătății, și Ritstop forte pentru deratizare.
Dezinsecția, dezinfecția, deratizarea și deparazitarea spațiilor de cazare din cadrul unității s-a efectuat de regulă trimestrial sau ori de câte ori se constată necesitatea efectuării acestor operațiuni, la anumite spații de deținere. De asemenea, dezinfecția se efectuează zilnic de către asistentul igienist din cadrul compartimentului medical și gospodarul din cadrul sectorului de deținere. Anul trecut s-au realizat acțiuni de dezinfecție, dezinsecție și deratizare în data de 12.10.2022 și 28.10.2022 cu SC Mixt Service SRL. Pentru anul 2023 urmează ca acest proces să fie reluat în trimestrul 1.
Penitenciarul din Gherla, supraplin. Sute de gardieni, cot la cot cu deținuții
În vederea asigurării hranei celor închiși, Penitenciarul Gherla se ocupă de distribuirea porților de mâncare.
„Hrănirea persoanelor private de libertate se face în conformitate cu prevederile a OMJ nr. 3147/C/2018 din 8 august 2018, privind aprobarea normelor de acordare a drepturile de hrană pentru persoanele private de libertate din sistemul administrației penitenciare și a OMJ nr.2964/2022 din 22 iunie 2022, privind aprobarea valorilor financiare actualizate ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate”, au declarat reprezentanții Penitenciarului Gherla.
Un lucru care ne-a atras atenția în răspunsul primit este faptul că persoanele private de libertate se alocă la norme de hrană în conformitate cu reglementările menționate, ținând cont de situația juridică, religioasă, convingerile personale și de starea de sănătate a acestuia.
Majoritatea celor închiși se plâng de mâncarea primită, iar cei mai norocoși primesc pachet de acasă. Este puțin probabil ca cei din spatele gratiilor să primească un regim alimentar preferențial ținând cont de situația religioasă și convingerile personale. Ce-i drept, în cazul în care starea de sănătate se pot face excepții, dar până acum nimeni care a ieșit din pușcărie nu a ieșit public să laude meniul primit acolo.
Totodată, hrana se prepară și se distribuie în baza unui meniu diversificat. Calitatea hranei este verificată de către conducerea unității și de câte un reprezentant al persoanelor private de liberate, înainte de a fi dată spre consum, iar constatările și rezultatele sunt consemnate în scris de către acestea în registrele special instituite.
Administrația penitenciarului permite deținuților să folosească vesela și tacâmurile personale, dar în același timp, cu ocazia servirii mesei, se asigură persoanelor private de libertate, lipsite de posibilități materiale, veselă și tacâmuri din partea administrație locului de deținere.
Dacă tot am vorbit de suprapopularea închisorii, în Penitenciarul Gherla se află un număr de 923 de deținuți și un număr de 433 de persoane care sunt angajate. De asemenea, cheltuielile din ultimele trei luni (noiembrie, decembrie, ianuarie) au ajuns la cifra astronomica de 16.869.800 de lei. Din cei 923 de deținuți în Penitenciarul Gherla, 213 persoane private de libertate sunt implicate în activități lucrative.
În raportul Comitetului pentru Prevenirea Torturii din 2019 s-a semnalat primirea un număr semnificativ de acuzații de rele tratamente fizice aplicate de personalul penitenciarului deținuților, în special înfăptuite de membri ai grupurilor de intervenție mascată, în mai multe penitenciare din România, printre acestea numărându-se și cel din Gherla. Raportul detaliază mai multe acuzații de rele tratamente fizice, inclusiv abuzuri sexuale din partea angajaților și ridică motive serioase de îngrijorare cu privire la lipsa documentației aferentă acestor răniri din arhivele dispensarului penitenciarului și faptul că aceste acuzații nu au fost investigate eficient.
La data de 7 februarie, Penitenciarul Gherla custodia un număr de 923 de persoane private de libertate, un număr de 433 de persoane care sunt angajate. Cheltuielile din ultimele trei luni sunt în valoare de 16.869.800 de lei. Societatea care furnizează electricitate în cadrul Penitenciarului Gherla este Enel, ca furnizor de ultimă instanță. Un număr de 213 persoane private de libertate sunt implicate în activități lucrative.
Penitenciarul din Gherla, cunoscut în trecut pentru atrocitățile din timpul comunismului, continuă să aibă „ grijă” de sute de deținuți, iar de curând, administrația penitenciarului a anunțat ample modernizări. Mai exact, urmează să fie realizat un nou corp de clădire ce va asigura 300 de locuri suplimentare de detenție, astfel încât persoanele private de libertate să beneficieze de un spațiu minim de 4 mp/deținut, potrivit standardelor CEDO
