Pensii de lux pentru magistrati

În comunicatul publicat de CSM, se arată că prin interdicţiile şi incompatibilităţile impuse magistraţilor, aceştia nu-şi pot suplimenta contribuţiile la asigurările sociale şi „calculul pensiilor pe baza contribuţiilor, impuse de legea sistemului unitar de pensii este profund discriminatoare”. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, consideră că stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor „ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat”. Potrivit reprezentanţilor magistraţilor, modificarea regulilor de pensionare la judecători şi procurori va duce la pierderea unui drept câştigat şi la nemulţumirea acestora. „Aceste modificări aduse Legii pensiei vor atrage un val de pensionări şi mulţi magistraţi vor prefera să se retragă, ceea ce nu ne va avantaja deloc, pentru că şi în momentul de faţă suntem în criză de personal”, a declarat Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.

Pensionari la 65 de ani

În prezent, magistraţii beneficiază de pensii de serviciu şi de criterii de pensionare speciale, reprezentanţii acestora considerând că se impune menţinerea lor, având în vedere importanţa socială a procurorilor şi a judecătorilor. Potrivit articolului 82  din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi magistraţilor, „judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensie dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii”. Totuşi, magistraţii sunt nemulţumiţi de prevederea prin care vârsta de pensionare este majorată, în baza legii sistemului unitar de pensii. În comunicatele de presă remise, CSM, ÎCCJ şi Ministerul Public, se arată că „potrivit studiilor efectuate, profesia de magistrat este una stresantă, problemele de sănătate apar în urma volumului ridicat de muncă, ceea ce înseamnă că pensionarea la o vârstă înaintată nu este posibilă. Reprezentanţii magistraţilor sunt de părere că majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani este nerealistă, în condiţiile în care speranţa de viaţă în România este de 72,5 ani. „Sunt de părere că în domeniul justiţiei uzura este imensă din punct de vedere psihic. Să stai mai mult de 30 de ani în magistratură cred că este prea mult. Totuşi, unii magistraţi probabil că ar dori să îşi exercite meseria până la 65 de ani, deoarece într-un fel este păcat să pierzi un om care are experienţă în acest domeniu”, a declarat preşedintele UNJR, Dana Gârbovan. În prezent, judecătorii şi procurorii cu o vechime de 25 de ani în magistratură se pot pensiona la vârstă de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună înainte de data pensionării. Totuşi, de pensia de serviciu beneficiază şi magistraţii care au vârsta de 60 de ani, dar au între 20 şi 25 de ani de vechime, însă în acest caz cuantumul pensiei este micşorat cu 1%, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

Privilegiaţii „vor fi eliminaţi”

Magistraţii beneficiază de pensii de serviciu şi de criterii de pensionare speciale, reprezentanţii acestora considerând că se impune menţinerea lor, având în vedere importanţa socială a judecătorilor şi procurorilor. Totuşi, Guvernul Boc II a decis să-şi asume răspunderea pe Legea pensiilor, susţinând că sistemul public de pensii se va prăbuşi dacă nu vor fi aplicate măsuri prevăzute în noul act normativ, care potrivit lui Emil Boc va elimina privilegiaţii din sistem prin reglementarea pensiilor speciale, va rezolva problema deficitului bugetar şi va stabili mecanisme de prevenire a pensionării anticipate şi a pensionării pe caz de boală. De asemenea, Boc a mai specificat că proiectul de reformă a sistemului de pensii readuce echitatea între diverse categorii de pensionari prin eliminarea pensiilor parlamentarilor şi recalcularea pensiilor speciale. “Dacă nu facem această reformă, în viitor nu vom mai avea bani pentru plata pensiilor şi nici pentru creşterea pensiilor de viitor. Doar din recalcularea pensiilor speciale se va face o economie cifrată între 500 şi 800 de milioane de euro pe an”, a continuat Boc. Astfel, proiectul de lege prevede transformarea Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS), ce administrează sistemul public de pensii, în Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), precum şi modificarea condiţiilor de pensionare anticipată prin majorarea penalizării de la 0,5% la 0,75%, pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare.

Românii plătesc pensiile magistraţilor

Aproximativ 40 de milioane de lei noi plătesc românii în fiecare lună pentru a acoperi diferenţa suportată de la bugetul de stat pentru pensiile speciale ale celor 8.000 de bugetari privilegiaţi, care sunt în baza de date a CNPAS. Din suma de 40 de milioane de lei, aproximativ 22 de milioane de lei revin, din bugetul statului, pensionarilor care au avut înainte funcţia de magistrat şi de personal auxiliar din justiţie. În prezent, există în ţara noastră 200.000 de persoane care beneficiază de aceste pensii speciale, printre care se numără şi militarii, ofiţeri ai serviciilor speciale şi poliţiştii. Totuşi, Emil Boc a declarat la negocierile pe legea pensiei unice, că statul va face o economie la buget de până la 800 de milioane de euro pe an, prin eliminarea acestor pensii.

Cei mai bogaţi pensionari

Potrivit datelor deţinute de CNPAS, pensionarul cel mai bogat susţinut de statul român provine din magistratură şi primeşte o pensie specială de aproximativ 33.000 de lei în fiecare lună. Pe al doilea loc în topul pensionarilor de lux se află un reprezentant al personalului aeronautic civil navigant, cu o pensie de 32.000 de lei pe lună. Totuşi, se pare că şi mediul privat poate oferi românului o pensie „piperată”, de peste 23.000 de lei pe lună, potrivit CNPAS. Personalul diplomatic dispune de o pensie de 12.300 de lei lunar, poliţiştii pot obţine o pensie de 11.500 de lei în fiecare lună, iar funcţionarii publici parlamentari, se bucură de o pensie de 7.800 de lei lunar. Personalul de specialitate din instanţe ajunge la o pensie de 7.300 de lei, iar un parlamentar are o pensie de aproximativ 6.000 de lei. Cea mai mică pensie este obţinută de personalul din ordine publică, apărare şi siguranţa naţională. Reprezentanţii din cadrul Ministerului Apărării au o pensie maximă de 5.000 de lei , în SPP de 4.800 de lei, iar în SRI pensia ajunge la 4.700 de lei.

Beatrice Golondzac