Pensiile speciale ale magistratilor, un lux necesar

Pentru că se dorea întinerirea corpului magistraţilor, mulţi magistraţi s-au pensionat anticipat şi „este incorect din partea statului să schimbăm regulile jocului”, a explicat Andreieş. Magistraţii au înaintat Guvernului şi iniţiatorului noii legi un set de recomandări care speră să fie însuşite de aceştia, iar în caz contrar se pregătesc să dea statul în judecată.
Statul va face economii între 500 şi 800 de milioane de euro prin intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de pensii, conform calculelor Guvernului citate de Ziarul Financiar. Proiectul de lege prevede ca pensiile speciale, plătite în prezent de către ministere, să fie recalculate şi plătite de Casa Naţională de Pensii, diferenţa constând în faptul că până acum pensia se calcula ca procent din ultimul salariu brut sau media ultimelor şase salarii brute şi se indexa cu schimbările salariilor celor din funcţii echivalente, iar după noua lege vor fi calculate pe baza contribuţiilor făcute de-a lungul timpului la bugetul de pensii. Ziarul Financiar a calculat pe baza unor cifre furnizate de ministere că în 2008 cheltuielile pentru pensiile speciale se ridicau la aproximativ 725 de milioane de euro. Ministerul Apărării aloca anual 328 de milioane de euro plăţii a 76.000 de pensii, iar Ministerul de Interne 250 de milioane de euro pentru 61.00 de pensii speciale. În cazul pensiilor pentru personalul din Ministerul Justiţiei, la fel ca şi alte categorii de pensii speciale, ministerele au suplimentat pensiile din bugetele proprii, pe lângă ceea ce plăteşte Casa Naţională de Pensii pe baza contribuţiilor făcute de-a lungul timpului. În 2008, conform ZF, circa 8.500 de judecători şi procurori primeau pensii în valoare totală de 66 de milioane de euro. În termen de cinci luni de la intrarea în vigoare a legii pensiilor, cele 180.000 de pensii speciale vor fi recalculate. "Pentru aproximativ 85% din cei care au pensii speciale – poliţia, armata, prin excelenţă – nu se afectează cuantumul pensiei pe care îl au. Şi mă refer aici la pensiile militarilor, de exemplu, pensiile până în 30 de milioane de lei vechi, care nu scad, şi chiar uneori la pensiile mai mici, de 14 – 15 milioane de lei, chiar este o uşoară creştere, de câteva sute de lei. Pentru 15%, care sunt cu pensii speciale şi care nu au la bază principiul contributivităţii, acolo vor scădea pensiile", a declarat premierul Emil Boc, conform Mediafax.

Pensia redusă cu 75 la sută

Pe sistemul vechi, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 100 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani se puteau pensiona şi beneficiau de o pensie de serviciu calculată ca 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Pensionarea se putea realiza şi anticipat, la cerere, caz în care cuantumul pensiei se micşora cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an rămas până la vârsta de pensionare. De aceste prevederi puteau beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior adoptării legii, iar pensia acestora se calcula dintr-o bază de calcul egală cu salariul lunar al unui magistrat în „condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţie”. Judecătorii şi procurorii puteau opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public.
După noua lege, pensiile magistraţilor vor fi calculate în limita contribuţiilor individuale, iar suplimentele plătite de minister pentru ca pensia să reprezinte 80% din ultimul salariu vor fi tăiate, potrivit ministrului Muncii, Mihai Şeitan. Acestea „vor fi recalculate la nivelul contribuţiei pe care au plătit-o. (…) Suma în plus care s-a acordat urmează să fie luată, pentru că este plătită de la bugetul de stat şi nu este bazată pe contribuţii", a declarat Seitan, citat de NewsIn. Pensiile magistraţilor, care până acum erau de circa 8.000 de lei lunar, vor fi calculate doar în funcţie de contribuţia de 31,3% din salariul trecut pe cartea de muncă şi s-ar putea reduce până la 2.000 de lei.
În 2008, magistraţii se grăbeau să se pensioneze, chiar şi anticipat. Doar în luna septembrie, potrivit Realitatea, la CSM au fost aprobate 49 de cereri de pensionare, de şase ori mai multe decât în aceeaşi perioadă din anul anterior. Magistraţii pot fi menţinuţi în funcţie încă 5 ani după vârsta de pensionare, iar raportul privind starea justiţiei în 2007 arăta că sistemul era îmbătrânit, cu peste 100 de judecători şi 55 de procurori în vârstă de peste 60 de ani. Valul de pensionări s-a datorat presiunii publice, dar şi perspectivei unei pensii de serviciu înainte de modificarea sistemului de pensii.

„Magistraţii români au învăţat să-şi apere drepturile”

Magistraţii se opun noii legi din mai multe considerente. În primul rând, explică judecătorul Cristi Danileţ pe blogul personal, modificările aduse pensiilor magistraţilor pot afecta independenţa acestora. „Oriunde în lume, veniturile magistraţilor sunt în afara controlului politic, ele fiind fixate prin lege”, datorită faptului că hotărârile luate, de exemplu în cazul unor politicieni cu drept de decizie, pot fi influenţate de dorinţa judecătorului de a se proteja. „Ca urmare, o nouă lege, mai defavorabilă, cu privire la pensiile magistraţilor nu poate viza decât persoanele care intră în magistratură ulterior apariţiei legii. Căci atunci când intră în magistratură, persoana respectivă acceptă condiţiile de exercitare a funcţiei, inclusiv cu privire la pensia care îl aşteaptă”, adaugă Danileţ. Acesta citează şi Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor, care prevede că „exercitarea ca profesie a funcţiilor judiciare implică remunerarea judecătorului la un nivel stabilit în aşa fel încât să-l ferească de presiuni ce vizează să influenţeze sensul deciziilor sau în general comportamentul său jurisdicţional, afectându-i astfel independenţa şi imparţialitatea, (…) statutul prevede asigurarea judecătorului de profesie împotriva riscurilor sociale legate de boală, maternitate, invaliditate, bătrâneţe şi deces (…) în mod special, statutul garantează judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea din funcţie, după ce a exercitat-o ca profesie pe o perioadă stabilită, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.
În al doilea rând, magistraţii nu pot avea alte ocupaţii (în afară de o carieră didactică) şi se supun unui set vast de restricţii cu privire la viaţa publică şi profesională, fiindu-le astfel imposibil să facă economii pentru bătrâneţe. Acesta este unul din motivele pentru care, explică Danileţ, în ţările vestice pensiile magistraţilor sunt între 80% şi 100% din ultimul salariu. La aceasta se adaugă  importanţa socială a activităţii magistraţilor şi riscurile crescute la care sunt supuşi, atât în ceea ce priveşte siguranţa personală, cât şi condiţiile de lucru şi stresul psihologic. Nu în ultimul rând, responsabilitatea pe care şi-o asumă luând hotărâri care influenţează vieţile altora fac din meseria de magistrat una extrem de solicitantă moral şi psihic. Magistraţii au subliniat că noua lege încalcă principiul neretroactivităţii legii şi pe cel al nediscriminării. De asemenea, CSM a atras atenţia că limitarea pensiei de serviciu reprezintă o privare de proprietate.
Consiliul Superior al Magistraturii arată că în România efortul bugetar pentru plata pensiilor speciale este de aproape 10 miliarde de lei, din care efortul anual pentru plata celor aproape 2.500 de pensii din magistratură este de 60 de milioane de euro. CSM a atras atenţia ministrului Justiţiei că noul proiect de lege nu recunoaşte riscurile profesionale şi interdicţiile la care sunt supuşi în activitatea judiciară. „Dacă Guvernul se amăgeşte şi crede că magistratura română va ceda se înşeală. Magistraţii români au învăţat să-şi apere drepturile. Se vor judeca şi în plan intern şi vor ajunge şi la CEDO pentru a-şi apăra drepturile”, a declarat fostul preşedinte CSM Virgil Andreieş, conform Radio România Actualităţi. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a declarat că punctul de vedere al magistraţilor va fi expus şi susţinut în Guvern şi că proiectul legii pensiilor nu este o dovadă de rea-credinţă cu privire la judecători şi procurori, ci reprezintă „concepţia asupra reformării întregului sistem de pensii din România.”

Diana Gabor