Pentru o mână de arginți, România a fost condamnată la foamete sub ochii Serviciilor

Toată lumea laudă, de câțiva ani de zile, parteneriatul româno-american și relațiile dintre cele două state. Cu toate acestea, puțini știu că în urmă cu 26 de ani, României i-a fost interzis să achiziționeze la rezerva de stat hrană care să ajungă populației mai mult de trei săptămâni. Pe lângă aceasta, în textul ordonanței s-au regăsit mai multe cerințe impuse de americani, care au distrus agricultura României treptat.

Chiar dacă avem tendința să aruncăm cu pietre în Occident, de data aceasta trebuie să înțelegem că cei din interior au apelat la sprijin pentru distrugerea sistemului agricol din România, iar Serviciile, care ar trebui să se ocupe de siguranța națională, au închis ochii la acest jaf , pe care politicienii români l-au livrat fără a ține cont de poporul român.

Totul a început pe 7 august 1997, când Guvernul României a  ratificat acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) privind ajustarea sectorului agricol, în suma de 350 de milioane de dolari, semnată la Washington la data de 1 iulie 1997. Cei care și-au pus semnătura pe acest acord dăunător securității naționale au fost: Victor Ciorbea, care în perioada respectivă a fost prim-ministru, Ministrul Finanțelor, Mircea Ciumara, care a decedat în 2012, ministrul Agriculturii și alimentației, Dinu Gavrilescu, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, care în 2021 a fost numit secretar general al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) și ministrul Reformei, Ulm Spineanu, decedat în 2006. De luat în seamă faptul că SRI nu a pus sub semnul întrebării acest acord, lăsând pe politicienii români să decidă soarta României pentru următorii 20 de ani.

Înaintea semnării acordului, pe 3 mai 1997, Ministerul Finanțelor, condus în perioada respectivă  de țărănistul Mircea Ciumara, a trimis  o scrisoare Băncii  Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în care era descris programul acțiunilor, obiectivelor și politicilor destinate realizării ajustării sectorului agricol din România, denumit „Programul.” Totodată, acordul a fost semnat în numele României și Statelor Unite în Districtul Columbia de către Mircea Geoană, reprezentantul autorizat al României și Kenneth G. Lay, de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Potrivit împrumutului furnizat, România a fost obligată să elimine toate subvențiile pentru îngrășăminte și să reducă cu cel puțin 25% în termeni nominali subvențiile pentru semințe. Mai mult, țara noastră a privatizat  două societăți de semințe: Unisem și Semrom. Tariful ponderat al producției medii pentru produsele agricole nu trebuia să fie mai mare de 22% și nici un tarif asupra prețului de import la porcine și produse obținute din carne de porc, lapte și produse lactate, precum și păsări și produse din carne de pasăre să nu depășească 45%.

Marea lovitură pentru agricultura românească a constat în privatizarea sau lichidarea a 20 de societăți comerciale ANPA (Agenția Națională pentru Produsele Agricole), 30 de societăți Comcereal și 1.500 dintr-o listă de 1.682 societăți de stat și 82 fost societăți prestatoare de servicii agricole.

România, „campioană la împrumuturi”. Deși suntem în luna februarie, Guvernul s-a împrumut deja de pe piețele externe cu două miliarde de euro și patru miliarde de dolari

Un lucru greu de imaginat și foarte ușor de acceptat de către politicienii noștri, acordul a obligat România ca rezerva de grâu a statului, pentru cazuri de urgență, să fie redusă la nu mai mult de 350.000 de tone metrice până pe 31 august 1997, iar acest nivel să nu fie depășit ulterior. Mai mult, 50 de ferme de stat au fost reorganizate în unități funcționale mai mici și au fost privatizate, dacă nu s-a inițiat lichidarea lor, iar 50 de foste ferme de stat, cu o suprafață de 250.000 ha, au fost reorganizate în unități funcționale mai mici.

Tot în acordul păgubos semnat de aleșii poporului s-a specificat clar că toate fermele de creștere a porcinelor și păsărilor, care aparțin statului, să fie privatizate sau dacă nu, lichidate.

România a devenit membră BIRD (Banca Mondială) în 1972, acceptând Rezoluţia Consiliului Guvernatorilor nr. 280/28.11.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare. La 30 decembrie 2020, capitalul subscris de România se ridica la 720,1 milioane de dolari SUA, considerați la valoarea din anul 1944, reprezentând 0,31% drept de vot.

Conform HG nr. 663/2014 şi 34/1997, guvernator pentru România la BIRD este ministrul finanţelor, poziţia de guvernator supleant fiind deţinută de viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către guvernatorul Băncii Naţionale a României. Activitatea Băncii Mondiale în România a fost reluată în anul 1991.

Petre Daea: „Eu nu încerc, eu fac”

În 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a încercat să majoreze achiziționarea de grâu la rezerva de stat, dar fără a avea succes. Reamintim că datoria către Banca Mondială a fost restituit până la ultimul leu în 2017, ceea ce înseamnă că România avea, din nou, posibilitatea să-și umple rezerva de stat, lucru care nu s-a întâmplat nici acum. Gazeta de Cluj a luat legătura  cu ministrul Petre Daea pentru mai multe informații cu privire la acest subiect delicat.

Ministrul Agriculturii a precizat că nu a contribuit cu nimic la acea decizie luată în 1997 și nu poate interpreta.

„Petre Daea nu are asemenea informație și nu o poate prelucra. Eu nu am contribuit cu nimic nici la decizia respectivă, de aceea nici nu pot să am o interpretare și am văzut că sunt foarte multe inexactități în spațiul public pe care nu vreau eu să le corectez. Nu eu am fost cel care am participat la decizia respectivă. Eu nu încerc, eu fac. Iar acolo, cu rezerva de stat, nu este o joacă. Sunt lucruri care au o anumită sensibilitate. Nu este cazul să discutăm despre treaba aceasta. România este asigurată, are cu ce să se protejeze și are de unde să ia produsele necesare pentru populație. Are ce-i trebuie”, a declarat Petre Daea pentru Gazeta de Cluj.

 De asemenea, am făcut o solicitare la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) pentru a primi cifrele privitoare la actuala rezervă de stat a României. Până acum nu am primit niciun răspuns oficial din partea ANRSPS.

Pe lângă Petre Daea, cel care a fost mai insistent în ceea ce privește rezervele de stat a fost Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, care a declarat la sfârșitul anului 2021 că Ordonanța 13 din 1997 a fost cel mai mare atentat la siguranța națională a României. Chiar dacă a reușit să modifice Legea rezervelor de stat și urma să fie adoptată de Guvern, în Monitorul Oficial a apărut o ordonanță cu modificări legate de golirea rezervelor de stat, în contextul sprijinului acordat Ucrainei. Colac peste pupăză, la fel cum s-a făcut în 1997, Guvernul nu a intenționat să achiziționeze grâu la rezerva de stat, ignorând cu precădere fermierii care se luptă să supraviețuiască de la o zi la alta.

De luat în considerare este faptul că Serviciul Român de Informații (SRI) specializat în domeniul culegerii de informații privind siguranța națională, a trecut cu vederea acest acord cu Statele Unite ale Americii care a stabilit clar o amenințare la adresa siguranței naționale a țării noastre. Având un buget de miliarde de lei, SRI nu a fost capabil să intervină în acest acord pentru a evita sacrificarea sistemului agricol din România pentru o mână de arginți.

 Raportat la mărimea populației din mediul rural și la gradul de ocupare a forței de muncă din țara noastră, agricultura joacă un rol important pentru România. Mai exact, 45,7% din populație trăiește în mediul rural, comparativ cu 23,6% în statele membre UE. Mai mult, aproximativ 30% din populație este angajată în agricultură. Există diferenţe majore între zonele rurale şi cele urbane, primele fiind marcate de un nivel de sărăcie semnificativ mai mare şi de un nivel de trai corespunzător mai mic.

Reamintim că anul trecut, țara noastră trebuia să achite o datorie de peste 611 milioane de euro către Banca Mondială, reprezentând un împrumut din 2009. Pentru a plăti acești bani, țara noastră s-a împrumutat cu alți bani.

Datoria externă totală a României, publică şi privată, a ajuns în noiembrie 2021 la un total de 133,6 de miliarde de euro, din care datoria publică directă a fost de 59,1 miliarde euro. Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 97,8 miliarde de euro. Raportat la PIB, datoria ajunge, potrivit Guvernului Ciucă, la peste 49% din acesta.