Promisiunea unui abonament gratuit pentru persoanele cu dizabilități se transformă într-un calvar la Cluj-Napoca. În loc de accesibilitate și respect, beneficiarii sunt nevoiți să stea ore în șir la cozi interminabile, sub privirea impasibilă a autorităților.
Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca au dreptul să beneficieze de abonamente gratuite pentru transportul public, ridicate de la Centrul de Vânzare OPERA, situat în P-ța Ștefan cel Mare nr. 17-18. Pentru a fi eligibile, acestea trebuie să depună o cerere la Direcția de Asistență Socială și Medicală din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, urmând ca numele lor să fie incluse pe listele oficiale.
Deși inițiativa ar trebui să fie un semn de solidaritate socială, realitatea este cu totul alta. Zeci de persoane cu dizabilități sunt „invitate” să se prezinte la centrul de vânzare, doar pentru a fi întâmpinate de cozi interminabile. Mulți dintre beneficiari așteaptă ore întregi în picioare, într-un oraș care se pretinde modern și incluziv.
Într-un oraș care se laudă cu titluri precum „smart city” și care aspiră să devină un model de civilizație urbană, această situație este inacceptabilă. Abonamentele gratuite ar trebui să fie un simbol al incluziunii și respectului, nu al umilinței și suferinței.
Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Compania de Transport Public Cluj-Napoca sunt chemate să găsească soluții rapide și eficiente pentru a pune capăt acestor practici degradante. Digitalizarea, automatizarea proceselor sau livrarea abonamentelor direct la domiciliu ar putea fi doar câteva dintre măsurile care ar demonstra un minim respect pentru persoanele cu dizabilități.
Dacă treburile ar merge cum trebuie, ca pe roate, s-ar vedea că nu e nevoie de nici măcar a zecea parte din angajații primăriei. La fel pt orice altceva ce se hrănește din buget, adică din taxe și impozite.
Desigur cei ce fac și desfac din umbră știu aeste lucruri, le organizează, încurajează, ca să-i țină pe oameni ocupați cu slujbe, atfel, fără nici un folos.
Gîndiți-vă!, doar 2% lucrează în occident în agricultură și hrănesc pe toată lumea, China poate fi singura fabrică a lumii și tot le-ar rămâne șomeri.
S-a văzut limpede la plandemie cînd, pt cîteva sătămâni toți au stat acasă și nu s-a simțit nici o lipsă.