Infracțiunile realizate în păduri sunt tot mai dese în România, de la tăieri ilegale de arbori, aptelor ilegale asociate din exploatarea, circulația, depozitarea, prelucrarea primară și comercializarea materialului lemnos și până la acte de violență umană. În fondul forestier din județul Cluj infracțiunile înregistrate au un număr destul de ridicat. Dar cu toate acestea, sunt în scădere față de anul 2018.
Direcția Silvică Cluj administrează prin cele opt ocoale silvice din subordine, o suprafață de 115.445 hectare de fond forestier, din care 59.194 se află în proprietatea publică a statului iar 56.521 hectare sunt fond forestier aflat în proprietatea privată a unor diverși deținători. Suprafața aceasta reprezintă circa 68% din suprafața fondului forestier de pe raza teritorială administrativă a întregului județ. Reporterul Gazeta de Cluj a solicitat Direcției Silvice din Cluj a Regiei Naționale a pădurilor, Romsilva, informații referitoare la infracțiunile care s-au înregistrat pe raza județului Cluj în perioada ianuarie-octombrie 2018 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019.
Potrivit informațiilor primite, în perioada ianuarie-octombrie 2018 s-au înregistrat pe suprafața de fond forestier administrat decătre Direcția Silvică Cluj un număr de 155 de infracțiuni. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, infracțiunile au mai scăzut însă cu toate acestea se ridică la numărul de 113. Partea pozitivă a acestor informații, pentru că trebuie să privim mereu „partea plină a paharului” este faptul că infracțiunile înregistrate pe raza județului Cluj nu au fost de natură violentă, ci doar pentru infracțiuni de tăieri de arbori.
Cu toate că numărul a scăzut din 208 până în prezent, amploarea tăierilor ilegale din ultimele trei decenii este estimată la 270 de milioane de metri cubi, o cifră enorm de mare. Potrivit raportului Greenpeace România, autoritățile au identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, în medie 34 pe zi
Care sunt cauzele principale
Printre principalele cauze, care au favorizat și au contribuit la evoluția și amplificarea acestui fenomen, au fost identificate de către Ministerul Apelor și a Pădurilor și trasate într-un raport privind starea României, încă din 2017.
Retrocedarea terenurilor forestiere în baza legilor fondului funciar în perioada 1990-2016 și diversitatea mărimiisuprafețelordeținuteîn proprietate de persoanele fizice și juridice, precum șinumărul foarte mare de proprietari. Prevederi inadecvate ale legislației și nerespectarea acesteia în domeniul reconstituirii dreptului de proprietate au condus la validarea retrocedării unor terenuri forestiere, cu încălcarea unor prevederi legale și retrocedarea litigioasă a unor însemnatesuprafețe de terenuri forestiere, de pe care, imediat după punerea în posesie a fost recoltată ilegal masa lemnoasă.
Politicile inadecvate pentru domeniul forestier reprezintă și ele o cauză importantă a răspândirii acestui fenomen. Insuficienta susținere financiară de către stat a funcțiilor sociale a pădurilor; neadoptarea unei legislații adecvate pentru sprijinirea și îndrumarea proprietarilor de păduri; Lipsa susținerii de la bugetul de stat, la nivelul necesarului, a contravalorii funcțiilor de protecție, a lucrărilor de amenajarea pădurilor pentru suprafețe mai mici de 100 ha, combaterea dăunătorilor, etc.;
Un alt factor este cadrul legislativ necorespunzător prin înființarea cu întârziere a instituțiilor teritoriale cu atribuții de control privind aplicarea regimului silvic (în anul 1999) cu personal de control insuficient, salariile cele mai mici din domeniul public, insuficienta protecție a personalului silvic, în special cel de teren, de cătreautoritățile abilitate ale statului și presiunea exercitată asupra șefului ocolului de unii proprietari de păduri. Aplicarea necorespunzătoare a prevederilor amenajamentelor silvice, totodată neaplicarea managementului forestier durabil în toate pădurile și neasigurarea corespunzătoare a pazei fondului forestier (în prezent sunt aprox. 200.000 ha fond forestier pentru care nu sunt asigurate administrarea sau serviciile silvice prin ocoale silvice);
Degradarea condițiiloreconomico–sociale în unele zone este o cauză importantă, prin desființarea unor capacități de producție care absorbeau forța de muncă (minerit, siderurgie, construcții de mașini, etc.) și care conduce la reorientarea comunitățilorcătre alte surse de venituri, pădureareprezentând o atracție din acest punct de vedere.
Totodată tergiversarea cercetăriisesizărilor penale de către organele abilitate ale statului și evaziunea fiscală generată de efectuarea de acte de comerț ilegale cu materiale lemnoase au avut un aport important. Dar și dezvoltarea haotică a activităților de prelucrare primară a lemnului, a fost o situație care a permis procesarea materialului lemnos tăiat ilegal.
Tăierile ilegale au un impact major asupra mediului potrivit aceluiași studiu, acestea duc la Destructurarea arboretelor care nu își pot realiza rolul reglator privind factorii climatici, determină alunecări de teren, scurgeri masive de pe versanți, inundații, punând în pericol a barajelor și implicit viețile oamenilor avândconsecințe asupra siguranței publice; deteriorarea ecosistemelor forestiere și a biodiversității au efecte asupra mediului și implicit asupra stării de sănătate publică și a securității alimentare. Și totodată o urmare negativă o reprezintă și fragilizareaecosistemelor forestiere care oferă hrana șiadăpostul unor specii de animale pe cale de dispariție.
Ce lor ocupă România în statisticile mondiale
Problema exproprierii ilegale este o problemă în România încă de mult timp. România a ocupat locul 11 mondial la capitolul exportatori de cherestea. Valoarea tranzacțiilor fiind de 700 de milioane de dolari anual. Potrivit unui studiu realizat de INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc. s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 miliarde de euro. Iar situația este tot mai gravă cu trecerea anilor, România a început să își tripleze valoarea exporturilor de mobilă depășind în prezent exporturile de cherestea și lemn. Valoarea mobilii vândută în străinătate depășește suma de 2 miliarde de euro anual.
