Scandalurile s-au ţinut lanţ la Piscicola Cluj SA, după privatizarea firmei. Dorin Mărginean, fostul director al firmei, a împărţit o perioadă acţiunile majoritare cu Ioan Cătană, cel care a adus Caritas-ul la Cluj. În urma unui management defectuos, în care lacurile au fost concesionate, fiecare din noii administratori venind cu pretenţii la lichidarea firmei, societatea a intrat în faliment. Resentimentele dintre cei doi ies la iveală continuu, concretizându-se în nenumărate procese, ultimul fiind decis pe 11 februarie de către Judecătoria Cluj-Napoca.
Istoria unui faliment
În cadrul societăţii SC Piscicola Cluj SA acţionariatul a fost unul public-privat, 58% din acţiuni deţinând SC Titan Piscicola SRL, iar 42 % fiind deţinute de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, reprezentată de consilierul local Horea Florea. De-a lungul timpului conducerea societăţii a fost disputată între acţionarii Dorin Mărginean şi Cătană Ioan, aceştia războindu-se în plângeri penale şi procese. Ca urmare a disputelor, dar şi a pierderilor şi datoriilor înregistrate, Piscicola a intrat în procedură generală de insolvenţă în 2012, la solicitarea fostului director Dorin Mărginean, care şi-a câştigat în instanţă dreptul de reangajare şi de încasare a unor indemnizaţii restante de peste 180.000 de lei. Totalul solicitat de persoanele juridice a depăşit un milion de euro, dar lichidatorul a admis doar două treimi. Au început să curgă contestaţiile, creditorii contestând dreptul celorlalţi să ceară bani sau cer sume uriaşe, nejustificate, totalul solicitărilor depăşind 6 milioane de euro. Cele mai mari pretenţii emise de creditori au fost: DGFP – în valoare de 1,6 milioane lei, BCR care a pretins 300.000 de lei, Theogon cu suma de 250.000 de lei şi Societatea agricolă Popas Ciurila care a cerut 146.000 lei. Patrimoniul firmei Piscicola a fost înstrăinat complet, rămânând doar digurile lacurilor, dar în lipsa titlurilor de proprietate, acestea nu valorează nimic.
Procese peste procese
Dorin Mărginean, fostul director al SC Piscicola SA şi fost acţionar al acestei societăţi, a făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca prin care cerea desfiinţarea rezoluţiei prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Cătană Ioan şi Dunaev Iulian şi reţinerea cauzei spre judecare, cei doi făcându-se vinovaţi, din punctul lui de vedere, de înşelăciune şi fals în acte.
Tango-ul acţiunilor
Compania Naţională de Administrare a Fondurilor Piscicole (CNAFP) Bucureşti avea, la Cluj, o filială al cărui şef era Dunaev Iulian, numit în această funcţie pe baza unui contract de reprezentare şi a unui mandat general, încheiate cu CNAFP Bucureşti. Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a preluat, cu titlu gratuit, acţiunile pe care CNAFP le deţinea la societăţile comerciale cu profil piscicol, în baza unui proces verbal de predare-preluare aprobat prin Ordin de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În termen de treizeci de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei respective, ADS a preluat patrimoniul CNAFP, arhivele şi documentaţia. Între ADS şi CNAFP s-a încheiat un protocol în care se menţiona că ADS va exercita, în numele statului, toate atribuţiile ce decurg din calitatea de acţionar la societăţile cu profil piscicol la care statul deţine acţiuni. Imediat, s-a emis o împuternicire pe numele unui angajat al ADS Cluj pentru a înregistra pentru ADS Bucureşti pachetul de acţiuni deţinute de Piscicola Cluj SA. Acesta a înregistrat acţiunile, dar nu a actualizat la Oficiul Registrului Comerţului (ORC) Cluj statutul noii societăţi, unde trebuia precizat că nou acţionar este ADS Bucureşti.
A fi sau a nu fi mandatar oficial
Mărginean îl acuză pe Ioan Catană că, fără a avea calitatea de administrator al firmei, a semnat anumite acte care mai apoi au stat la baza modificării statutului ADS în Registrul Comerţului. De asemenea, acuzaţiile lui merg şi către Dunaev Iulian, care ar fi semnat şi el acte în numele CNAFP, deşi la data respectivă mandatul său de reprezentate pentru CNAFP expirase. Mărginean susţine că în contractul de numire a lui Dunaev în funcţie exista o clauză de încheiere în condiţiile schimbărilor legislative, care se aplica la acel moment, mai precis el intrase în şomaj la 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. “CNAFP, prin Dunaev, creează aparenţa că actele sunt emise de CNAFP, deşi la momentul întocmirii lor, contractul lui de reprezentare era încheiată”, spune Mărginean îşi argumentează Mărginean plângerea.
Referitor la mandatul de reprezentare al lui Dunaev, care a încetat la data semnării actelor necesare pentru modificările din ORC, procurorul arată că, dintr-o adresă a Ministerului Agriculturii reiese că reprezentanţii ministerului de la acea vreme au tras la răspundere părţile implicate pentru că nu au respectat prevederile Ordinului emis de preluare acţiunilor CNADFP de către ADS , deşi ministerul a solicitat repetat înscrierea ADS ca acţionar la SC Piscicola SA în locul CNADFP. În adresa amintită, Ministerul a precizat în mod expres că Dunaev participă în calitate de reprezentant al CNAFP.
“Fapta lui Dunaev Iulian de a se prezenta ca reprezentant al CNAFP… nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.240 Cod penal (Uzurparea calităţii oficiale – n. red.), întrucât acesta nu s-a prezentat într-o calitate oficială, ci ca reprezentant al CNAFP în baza contractului de mandat. “ Pe de altă parte, Cătană Ioan nu poate fi acuzat de infracţiunea de fals intelectual, deoarece actele semnate de el nu pot fi calificate ca înscrisuri oficiale. Ca urmare, pe 11 februarie 2014 instanţa a decis respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii făcută de Mărginean Dorin împotriva rezoluţiei procurorului care a dispus neînceperea urmăririi penale pentru Cătană Ioan şi Dunaev Iulian.
