Petre Daea vrea să schimbe radical modul în care se face agricultură în România: Avem speranța că drumul este bun

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, cunoscut pentru modul său direct de-a fi, are o viziune clară în ceea ce privește agricultura din România. Fiind la al treilea mandat în fruntea ministerului, Daea are planuri mari pentru a ajuta fermierii și de a pune România pe linia de plutire în ceea ce privește lucrul în agricultură.

Ministrul Daea a devenit cunoscut în spațiul public pentru discursurile memorabile pe care le-a acordat presei. Gazeta de Cluj a vorbit cu ministrul Daea pentru a afla care sunt obiectivele sale în acest an, ce măsuri va lua în cazul în care anul 2023 va fi unul secetos și ce se va întâmpla cu PNRR, în condițiile în care nu s-a alocat niciun euro pentru domeniul agriculturii. Ministrul ne-a explicat cu lux de amănunt care sunt planurile sale privind sprijinirea tuturor fermierilor, în special al celor tineri. Petre Daea consideră că viitorul țării poate fi asigurat doar de o mână de oameni harnici și doritori, care nu se feresc de muncă.

Gazeta de Cluj: Domnule ministru, care sunt, în momentul de față, cele mai mari provocări cu care se confruntă agricultura românească?

Petre Daea: Problemele principale, care dăinuie în țara noastră, sunt factorii climatici din ultima perioadă care au pus la grea încercare pe fermierul român, și aici mă refer la secetă.  Din acest punct de vedere, iată că aș aminti de rolul nostru în domeniu, vizând astfel preocuparea Guvernului și a Ministerului Agriculturii pentru punerea în funcțiune a sistemului de irigații în așa fel încât să folosim sursele de apă pe care le avem în momentul în care natura nu ne este aproape.

Gazeta de Cluj: Care au fost măsurile pe care dumneavoastră le-ați luat în ceea ce privește creșterea productivității agriculturii românești, într-o perioadă dificilă, cu seceta care a distrus sute de mii de hectare.

Petre Daea: Printr-o lege, care a ridicat la rangul acesta de obiectiv național refacerea sistemului de irigații, pentru că s-a aprobat pe un plan de refacere care se întinde până în 2027, având ca obiectiv reabilitarea sistemului pe cele 2,6 milioane hectare, alocând 1,5 miliarde de euro. Această lege este instrumentul nostru de lucru și cu ajutorul căreia am pornit la drum. Imediat după instalarea mea, am realizat prin hotărâre de guvern planul de refacere a sistemului de irigații pe fiecare obiectiv în parte. Știm la această dată care sunt termenele și sumele pe care trebuie să le folosim în realizarea lor.

Petre Daea: „Sistemul de irigații este un obiectiv de importanță statală”

Am putut extinde prin acest program și acele lucrări hidroameliorative atât de necesare, cum ar fi sistemul de desecare și realizarea unor investiții în domeniul sistemelor locale de irigații. Tot în acest sertar al preocupării noastre privind protejarea culturilor și de factorii naturali respectivi avem în planul nostru de investiții realizarea sistemului național de combatere a grindinii și stimulare a precipitațiilor. Acest program are și sumele prevăzute pentru executarea ritmică pentru fiecare an bugetar. Mai mult, avem și documentațiile necesare și proiectele cuvenite pentru materializarea lui.

În acest context, al preocupării noastre în acest domeniu știind că sistemul de irigații este un obiectiv de importanță statală, am stabilit și a fost aprobat prin Planul Național Strategic sume importante pentru refacerea acestuia în sistemele secundare în așa fel încât să putem să activăm sistemul pe întreaga suprafață, ținând seama de sursele de apă și de ordinea de executare a lucrărilor la sistemul principal de irigații.

Gazeta de Cluj: Aceste proiecte nu sunt cuprinse în PNRR.

Daea: Nu. Aceste proiecte sunt prinse în Planul Național Strategic. Când vorbesc de refacerea sistemului de irigații pe unitățile acestea hidraulice, practic în sistemele secundare, iar cel principal se reface de către Agenția Națională de Irigații și care este în mâna statului și se face cu bani de la buget. Da, există o preocupare la nivelul Ministerului Agriculturii și a Ministerului Fondurilor Europene, condus de domnul Boloș. Lucrez foarte bine cu domnia sa. Încercăm să găsim calea de autorizare a unor proiecte și pe care le avem în construcție în așa fel încât să putem să luăm bani și din PNRR. Este o activitate în desfășurare pe care, sperăm, să o conturăm printr-un rezultat pozitiv în negocierile cu Comisia Europeană. E  păcat că prin PNRR nu există niciun leu pentru agricultura românească.

„Fermierii tineri constituie o investiție extrem de valoroasă pe care o urmărim cu atenție”

Gazeta de Cluj: Cum s-a ajuns în această situație?

Petre Daea: Îmi e greu să interpretez inactivitatea altora.

Gazeta de Cluj: Revenind la planul dumneavoastră de susținere a agriculturii. Sunt tinerii fermieri sprijiniți pentru a-și începe propria afacere privind cultivarea pământului?

Petre Daea: Pentru tinerii fermieri avem măsuri bine stabilite în Planul Național Strategic. Am prevăzut sume importante pentru instalarea lor în acest domeniu, adică 70.000 de euro pentru fiecare tânăr și o sumă de investiții de 50.000 de euro, cu o intensitate de sprijin de 80%. Pe de altă parte, avem o serie întreagă de sume care le acordăm diferențiat de ceilalți fermieri tineri. Ei au niște bonusuri extrem de consistente pentru fiecare suprafață lucrată  care să determine dezvoltarea aceasta, a gustului  pentru agricultură. Din acest punct de vedere ne așteptăm la rezultate care să ne asigure înlocuirea generațiilor de fermieri. Cifrele din ultimul timp demonstrează o trecere a României de pe locul 10, privind fermierii sub 25 de ani pe locul cinci, cum suntem acum, ne dă speranța că drumul este bun și ne validează și măsurile pe care le-am luat. Pentru noi, fermierii tineri constituie o investiție extrem de valoroasă pe care o urmărim cu atenție.

Gazeta de Cluj: Avem proiecte, avem bani pentru tineri. Să vorbim puțin și despre producția locală. Cum poate fi încurajat consumul de produse românești mai mult?

Petre Daea: Prin toate formele posibile, inclusiv prin vocea tuturor celor care găsesc de cuviință să promoveze produsele noastre care nu au egal în Uniunea Europeană privind gustul. Pe de altă parte să susținem prin forme de sprijin care să vizeze atât stimularea producerii acelora care ne sunt necesare, înțelegând aici produse care ne sunt deficitare pe piață și să putem să le aducem pe masa românilor așa cum am făcut-o până acum. Reamintesc de programul Tomata, cu usturoiul, cu susținerea raselor de porci Bazna. Cu introducerea și activarea rețelei de comercializare a României prin Casa de Comerț Agroalimentară care a fost paralizată 2 ani și jumătate.

De asemenea, prin târguri și schimbul de produse, găsirea unor noi soluții de valorificare prin asocierea fermierilor în așa fel încât să realizeze volume mari de marfă ce pot fi aduse pe rețelele de supermarketuri. Iată că, în toate celulele componente ale fagurului de interes pe care-l avem punem energia acțiunii și a muncii concrete pentru a stimula producerea lor și consumul acestora.

Gazeta de Cluj: Ați spus ceva de Casa de Comerț și revitalizarea ei. Care au fost pașii care au dus la acest lucru?

Petre Daea: Am reușit să o scoatem de la terapie intensivă, chiar de la moarte clinică, să o activăm prin modificarea legislației. Sunt cantități importante de produse pe care le-a luat, iar în 2022, în ultimele două luni, a reușit să se înscrie cu un profit de 1,5 milioane de lei. Acest lucru demonstrează, pe de-o parte capacitatea aceasta administrativă și managementul pe care l-am instalat. Mai mult decât atât și ceea ce este important, utilitatea ei și necesitatea funcționării acestei societăți se va vedea de acum înainte mai mult ca oricând.

Replici memorabile de la Petre Daea

„Este jenant și revoltător să iei un kilogram de carne de vacă cu 100 lei; poți să cumperi o oaie sau o capră”

„Eu când cad din pom întâi, mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier, nu zbier înainte”

„Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru că aș putea rezolva aproape tot în agricultură”

„Oaia e o statuie vie. Lângă oaie găsești o frunză, dar lângă frunză nu găsești o oaie”

„Pe agricultori îi trezește munca și îi culcă oboseala”

„Sunt un om mai mult în cizme decât în pantofi”

„Mi-ați brodat intrarea cu produse pe care le faceți aici”

„Dintr-un camion de lăcuste nu poţi să faci nici o lingură de făină, ce tot ne învârtim în jurul acestei probleme. Gândiţi-vă dumneavoastră, ca să faci o pâine din făină de lăcuste îţi trebuie un vagon de lăcuste, să le macini, să le faci. Haideţi să fim serioşi”

„Produsele noastre nu au egal în Uniunea Europeană”

Gazeta de Cluj: Ați spus că produsele românești nu au egal la nivel european. Comisia Europeană a aprobat pentru consum larva gândacului de bălegar. O să ajungă să fie servit acest aliment în țara noastră?

Petre Daea: Cu siguranță lucru acest nu se va întâmpla. Românii au un patrimoniu gastronomic extrem de valoros pe care trebuie să-l mențină și să-l promoveze prin conținutul lui, prin ceea ce spune despre meniul acesta,prin ce facem, într-un cuvânt să creștem terenul, să creștem animalele, să facem ceea ce am făcut de-a lungul vremii. Prin perfecționarea tehnologiilor să creștem randamentele, dar să nu uităm să facem ceea ce am făcut până acum.

Directiva Comisie Europene de a introduce pe piață, ca ingredient alimentar, anumite insecte, a fost aspru criticată de ministrul Agriculturii, Petre Daea. Demnitarul a precizat, în stilul său caracteristic, că te ferești de gândaci de bucătărie când îi vezi și nu îți vine să-i bagi în gură.

 „Saliva nu porneşte de la directivă. Saliva porneşte de la gust. Dacă salivaţi pentru gândac, îl mâncaţi. Nu vă opreşte nimeni”, a declarat în urmă cu o lună ministrul Petre Daea.

Gazeta de Cluj: S-a făcut un an de când Rusia a atacat Ucraina. Aș vrea să știu cum au fost afectați fermierii români de acest război și cum vedeți dumneavoastră viitorul agriculturii românești.

Daea: Din nefericire, această undă a conflictului armat a atins și fermierii români și a atins într-un moment de maximă solicitare privind nevoia de bani, în momentul în care au lucrat mult și greu și cu eforturi financiare extraordinare. Nu au avut acel câmp liniștit de manifestare să-și valorifice producția, întrucât produsele din Ucraina au intrat în România prin culoarele acestea de solidaritate atât de necesare și justificate, dar care, prin volumul mare de marfă și prețul acesta scăzut, a creat o problemă fermierilor.

Aceștia se află în situația de a avea magaziile pline, iar conturile goale. Mâine, poimâine trebuie să ieșim în câmp pentru a însămânța cele 5 milioane de hectare în această primăvară. De aici îngrijorarea noastră și efortul pe care l-am făcut noi și îl fac și fermierii pentru a trece peste acest moment dificil, motiv pentru care am solicitat sprijin la Comisia Europeană, alături de alte cinci state, în așa fel încât, printr-un sprijin financiar să putem să cauterizam rănile  produse de întâmplarea aceasta nefericită care a dat lumii atâta bătaie de cap. Iată că și fermierii români trăiesc necazurile provocate de acest război în apropierea țării noastre, iar efectele sunt simțite de fiecare dintre noi.

În prezent, Petre Daea este Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Guvernul Ciucă. El s-a născut la 2 noiembrie 1949, în Șișești, județul Mehedinți, și a absolvit Facultatea de Agronomie Timișoara în 1973, specializarea inginer agronom. Mai târziu, în 1982, a obținut titlul de doctor în agronomie după absolvirea Institutului de Pregătire a Cadrelor de Conducere din Economie și Administrație. Daea și-a început cariera ca inginer la CAP Șișești și a avansat în funcții precum inginer șef CUASC Șișești, Broșteni, județul Mehedinți (1980-1986), director DGAIA, județul Mehedinți (1986), șef secție adj. pentru Probleme de Agricultură, CJ Mehedinți (1987-1989), inginer principal la Stațiunea de Cercetare Producție Pomicolă, județul Mehedinți (1989-1996), director general, DGAIA, județul Mehedinți (1996-1997), șef serviciu DGAIA, județul Mehedinți (1997-2000) și director general, DGAIA, județul Mehedinți (2001-2002). În 2001, a devenit membru al Partidului Social Democrat, iar între 2002 și 2004 a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.