Petru Filip, unul dintre cei mai apreciati primari din România, în prezent candidat al PD la alegerile europarlamentare a acceptat, cu amabilitate sa acorde un interviu în exclusivitate Gazetei. Petru Filip sustine ca în perioada celor trei mandate a acumulat o experienta importanta care poate fi fructificata în interesul românilor. În legatura cu votul uninominal, Petru Filip afirma ca reprezinta un pas important înainte întrucât oamenii vor trebui sa legitimeze candidaturile prin ceea ce sunt în plan uman si profesional. Integrarea în Europa nu e numai o sarcina a politicienilor si a diplomatiei noastre de la Bruxelles, ci a tuturor cetatenilor români, a mai apreciat Filip.
Gazeta: Sunteti unul dintre cei mai longevivi primari din România, în acelasi timp, incontestabil, ati avea sanse sa câstigati un nou mandat pentru Primaria Oradea. De ce v-ati reorientat spre Parlamentul European?
Petru Filip: Apreciez ca în perioada celor trei mandate am acumulat o experienta importanta care poate fi fructificata în interesul românilor. E o buna ocazie de a contribui la implementarea efectiva a principiului subsidiaritatii la nivelul regiunilor si comunitatilor locale. În esenta cred ca as putea oferi expertiza calificata în vederea înfaptuirii unei reale descentralizari administrative în plan european.
Gazeta: Va reprosati ceva ca primar?
Petru Filip: Mi-e greu sa cred ca exista oameni care pot spune ca tot ceea ce au facut este perfect. Daca au fost situatii în care lucrurile nu au functionat asa cum as fi dorit din motive diverse nu am cautat sa gasesc explicatii ori vinovati ci am încercat sa gasesc solutii. Privind lucrurile retrospectiv pot spune ca, în alte conditii, daca as fi avut mai mult timp la dispozitie si nu ar fi existat presiunea termenelor probabil ca mi-as fi dorit sa pot discuta mai mult cu fiecare dintre colaboratori, sa fiu mai atent la nevoile si dificultatile cu care s-au confruntat.
Gazeta: Peste câteva saptamâni vom avea alegeri europene, dar interesul publicului, chiar si cel al partidelor este relativ scazut. În calitate de candidat, va rugam sa le explicati cititorilor cât de importante sunt aceste alegeri pentru România.
Petru Filip: În opinia mea, odata cu intrarea în UE, România va trebui sa stie sa profite de calitatea de membru cu drepturi depline. Exista o retinere a oamenilor fata de structurile Uniunii care se explica prin deficitul de informare. Odata cu întelegerea mecanismelor prin care functioneaza structurile europene va veni si angajamentul cetatenilor. O veritabila democratie participativa nu e posibila în absenta informatiei. Presupun ca aceasta campanie va fi cea mai buna ocazie pentru o cât mai pertinenta informare a românilor cu privire la Uniunea Europeana.
Gazeta: Credeti ca România a pierdut la capitolul imagine din cauza faptului ca s-au amânat alegerile europarlamentare, spre deosebire de Bulgaria, cu care am aderat împreuna la Uniunea Europeana, însa în prezent are deja eurparlamentari alesi?
Petru Filip: În mod cert am fi avut cu totii de câstigat daca alegerile s-ar fi desfasurat în mai, asa cum s-a întâmplat la vecinii nostri din Bulgaria. Probabil ca si participarea la vot ar fi fost alta, având în vedere avantajele organizatorice. Amânarea a dat o nota de lipsa de angajament din partea guvernului si acest lucru nu poate fi privit cu ochi buni la Bruxelles.
Gazeta: Care sunt politicile comunitare pe care intentionati sa le încurajati în calitate de viitor europarlamentar?
Petru Filip: Sigur ca ma gândesc în primul rând la un domeniu care îmi este mai aproape. Un proiect semnificativ pe care l-am facut deja public va fi legat de încercarea de a repune pe baze principiale noi viziunea europeana asupra politicilor comunitare de descentralizare. Nu ma feresc sa afirm deschis faptul ca se impune crearea unui post de comisar însarcinat cu strategiile comunitare de descentralizare si de implementare efectiva a principiului subsidiaritatii în toate statele UE.
În alta ordine de idei, pentru o administratie publica performanta avem nevoie de norme si standarde clare. Îmi propun deci sa fac lobby pentru crearea unei structuri europene care sa actioneze integrat institutional pentru elaborarea si validarea unor standarde de performanta pentru functionarii din administratiile locale din toate statele uniunii. Aceste standarde sunt o necesitate. Odata elaborate si aplicate ele vor contribui semnificativ la reducerea birocratiei si aceasta este una dintre problemele pe care cetatenii din România le acuza frecvent.
Gazeta: Cât de interesat este un partid ca PPE sa obtina un rezultat bun în urma alegerilor de la Bucuresti?
Petru Filip: Cu cei 278 de parlamentari PPE este actualmente cea mai importanta forta politica din PE. Este limpede faptul ca orice grup parlamentar e interesat de cresterea influentei si argumentul numarului de voturi este unul demn de luat în considerare. Trebuie amintit faptul ca România a devenit a saptea tara, ca reprezentare UE, cu 35 de parlamentari. De asemenea e important si pentru europarlamentarii Partidului Democrat sa poata gasi sustinere pentru propriile mesaje.
Gazeta: Întrucât în ultima perioada discursul colegilor dumneavoastra de partid european, ma refer aici la UDMR, a atins subiecte delicate ca cel privind obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc, va rugam sa ne spuneti care este pozitia pe care o veti sustine în Parlamentul European cu privire la aceasta chestiune?
Petru Filip: Ca sustinator al principiului descentralizarii administrative simt nevoia sa fiu, în acest context, foarte transant: autonomia administrativa nu are nici o legatura cu autonomia pe criterii etnice. În opinia mea nu e firesc ca structurile administrative sa fie concepute în legatura cu o anumita distributie regionala etnica. Structurile etnice si cele administrative pot si trebuie sa fie gândite în mod independent. Nu cred ca un asemenea demers e legitim în anul 2007. Iar daca exista nostalgici dispusi sa sustina o viziune de tip Trianon si care se declara gata sa se întoarca în trecut ei nu sunt nici buni cetateni si nici europeni. Cred ca radicalizarea discursului, din orice zona ar fi el, nu e un demers constructiv. Într-o Europa a regiunilor este momentul sa privim spre viitor si nu spre un trecut care poate resuscita resentimente istorice.
Gazeta: România trebuie sa rezolve deficientele de la APIA pâna la data de 9 noiembrie. Verdictul Comisiei este asteptat la data de 27 noiembrie. Credeti ca se vor putea rezolva aceste deficiente pâna la termenul stabilit?
Petru Filip: Din pacate vorbim aici de fonduri care se vor pierde definitiv daca România se va dovedi incapabila sa le absoarba în acest an. Incapacitatea de a gestiona proiecte de anvergura se va reflecta negativ în performantele agiculturii românesti din anul urmator. Chiar daca principiul solidaritatii functioneaza în Europa si noi ar trebui sa beneficiem de subventii importante APIA nu a reusit sa ofere solutii viabile în acest domeniu. Cred ca vina ne apartine, în diverse grade, tuturor. Europa înseamna nu doar solidaritate, ci si rigoare.
Gazeta: Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European se va desfasura si referendumul convocat de presedintele Traian Basescu pentru votul uninominal. În calitate de lider al PD, considerati ca odata cu introducerea votului uninominal va creste calitatea clasei politice?
Petru Filip: În ceea ce ma priveste sunt convins ca votul uninominal reprezinta un pas important înainte. Este limpede faptul ca oamenii vor trebui sa legitimeze candidaturile prin ceea ce sunt în plan uman si profesional. Promisiunile electorale vor avea tot mai putina trecere la electorat si eu stiu ca alegatorul român e inteligent. Sunt convins ca opozitia PNL fata de referendum, modul în care acesta este gândit a se organiza (de fapt a se bloca participarea la vot a cetatenilor) denota faptul ca actualul guvern nu agreeaza votul uninominal, în ciuda tuturor declaratiilor. Românii sunt îndeajuns de selectivi si cred ca discernamântul electoratului nostru va fi probat la urne. Românul reactioneaza invers atunci când în mod intentionat si vizibil, i se interzice accesarea unui drept civic. Sunt tari în care referendumul se desfasoara doua zile, iar oamenii sunt invitati la vot, sunt doriti la vot, nu ca si acum, împiedicati în mod direct, prin tertipuri organizatorice.
Gazeta: Care este mesajul dumneavoastra în calitate de candidat pentru un mandat de europarlamentar din partea PD?
Petru Filip: O comunitate (o cetate în sensul antic grecesc al temenului) nu înseamna doar ziduri, ci în primul rând oameni pe care idealuri si simboluri comune îi solidarizeaza în bine. Trecutul nostru european nu ne asigura automat respectul Europei. Noi trebuie sa dobândim un loc în cultura europeana si doar pe aceste baze România se va integra în UE. Doar prezentul ne poate califica sau ne descalifica în fata Europei.
Gazeta: Ca locuitor al municipiului Oradea cum apreciati realizarile institutiei pe care o conduceti?
Petru Filip: La aceasta întrebare va pot raspunde foarte scurt: oradenii vor putea aprecia cu detasare obiectiva prestatia mea ca edil de-a lungul celor trei mandate doar mai târziu. Îmi place sa cred ca oradenii au înteles ca problema alimentarii cu apa si a reabilitarii sistemelor de canalizare reprezinta solutii pe termen lung. Oamenii nu realizeaza întotdeauna importanta acestor investitii pentru ca le considera firesti. Totusi trebuie sa observ aici ca importanta acestor investitii ar fi fost mult mai clara în momentele în care retelele vechi ar fi fost grav compromise si ar fi produs mari neplaceri consumatorilor finali, adica populatiei. La Oradea, dincolo de toate problemele reale care pot fi invocate, oamenii se bucura de utilitati publice functionale. Nu e întâmplator faptul ca în anumite topuri ale performantei administrative Oradea ocupa un loc onorant. Am convingerea ca se poate face mai mult, totusi pot constata cu satisfactie ca dincolo de dificultati punctuale, se poate constata ca orasul, în ansamblul sau a facut progrese vizibile.
Gazeta: Care sunt planurile dumneavoastra de viitor în ceea ce priveste cariera politica si cea de cetatean?
Petru Filip: Planuri de viitor, daca voi fi sanatos si acestea vor veni. Tin sa multumesc oradenilor pentru ca formarea mea ca persoana publica si politica apartine si se datoreaza în mare masura si lor. Spun acest lucru pentru ca au dovedit în mare masura capacitatea de a întelege problemele orasului si dificultatea rezolvarii acestora pe timp scurt. Aceasta mi-a asigurat o stare de confort decizional de care am avut mare nevoie în momentele dificile ale luarii unei decizii care poate pe termen scurt parea a nu fi în favoarea lor. Le multumesc sincer. Ce voi face politic mai departe nu stiu, dar în primul rând voi continua sa fiu om, si pe urma om politic. Ca o parere personala, consider ca este momentul oportun sa va aduceti contributia la un alt nivel, si anume la nivel europarlamentar.
Gazeta: Din acest punct de vedere, daca veti fi ales ca reprezentant al cetatenilor români în Parlamentul Europei, cum se va desfasura activitatea dumneavoastra la nivel comunitar?
Petru Filip: România a aderat la Uniunea Europeana la începutul acestui an si din 2008 europarlamentarii alesi îsi vor exercita mandatul. Trebuie sa fie foarte clar pentru toata lumea ca integrarea în Europa nu e o sarcina a politicienilor si a diplomatiei noastre de la Bruxelles, ci a tuturor cetatenilor români. În acest sens consider ca una dintre misiunile majore ale parlamentarilor care vor reprezenta România la Parlamentul European este îmbunatatirea cadrului institutional pentru dezvoltarea si implementarea politicilor de descentralizare. Chiar daca acest subiect e cât se poate de familiar politicienilor nostri el nu se regaseste printre prioritatile si preocuparile celor care ar trebui sa se bucure nemijlocit de avantajele sale. Autoritatile locale mai au multe de facut în directia unei reale descentralizari. Plecând de la experienta pe care am acumulat-o în ultimii ani va pot spune ca implementarea subsidiaritatii la nivel local a înregistrat anumite progrese. Administratiile locale sunt, din pacate, mult prea timide atunci când vine vorba de descentralizare. În conditiile în care acest proces e departe de a se fi încheiat se impune încurajarea prin toate mijloacele a efortului participativ al structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale si stimularea implicarii în procesul de elaborare a legislatiei primare si secundare referitoare la procesul de descentralizare si deconcentrare.
În conditiile în care România s-a angajat în respectarea legislatiei comunitare, a normelor si reglementarilor UE putem previziona faptul ca va fi necesar un set consistent de schimbari. Pe de alta parte Integrarea readuce pe tapet o serie de aspecte delicate extrem de dificil de gestionat. Ceea ce este vizibil ca problematica la nivel guvernamental se rasfrânge cu intensitati variabile în plan local. Întelegeti acum pentru ce nu e deloc simplu sa vorbim despre natura schimbarilor si efectele reale ale Integrarii. Anumite efecte sunt deja vizibile. În UE administratiile publice prezinta o mare importanta si activitatea lor este extrem de vizibila. Clasa politica din România ar trebui sa ia în considerare aceste aspecte si sa acorde importanta cuvenita puterilor locale. Eu cred ca importanta puterilor locale va creste in perspectiva Integrarii.
A consemnat Memoranda Solomon
