Petru Şuşcă, managerul Spitalului Judeţean Cluj, a acordat un interviu pentru Gazeta de Cluj în care vorbeşte despre necesităţile sistemului medical, dar şi despre viitorul acestuia. Conducătorul celui mai important spital din Transilvania explică cum a scăzut datoriile cu 9 milioane de lei, dar şi cum vrea să dezvolte serviciile medicale în Spitalul Judeţean.
Reporter: Una dintre revendicările străzii a fost buget de 6% pentru sănătate. Care credeți că ar fi beneficiile unei asemenea alocări?
Petru Șușcă: Alocarea unui procent de cel puțin 6% din PIB Sănătății este o necesitate fără de care nu putem discuta despre servicii medicale decente. Prin creșterea finanțării alocate sistemului sanitar, se vor putea asigura serviciile medicale la standarde optime, fără ca pacienții să suporte cheltuielii suplimentare și vor putea fi crescute salariile angajaților din sănătate. Pe lângă creșterea bugetului o problemă foarte importantă o reprezintă nivelul salariilor și a criteriilor de performanță care să stea la baza calculului salariului. La o analiză a eficienței activității în secțiile de chirurgie am constatat că sunt medici chirurgi care au cinci sau șase operații într-o lună și chirurgi care au peste 50 de intervenții chirurgicale pe lună, salarizarea fiind aceeași. Din punctul meu de vedere nu este corect. Pe de altă parte însă, creșterea gradului de finanțare fără o reformare profundă, poate însemna aruncarea banilor pe fereastră. Indiferent cât va crește bugetul din sănătate în primul și în primul rând trebuie ”cusute buzunarele”. Dacă nu coși buzunarele indiferent câți bani bagi în buzunar o să îi pierzi.
Rep.: Aproape 20.000 de medici pleacă anual din țară. Care credeți că ar fi salariul care l-ar motiva pe un medic să rămână în țară?
Petru Șușcă: Un medic rezident ar trebui să câștige un salariu minim net de aproximativ 3.000 de lei. Consider că pentru început ar fi un salariu decent.
Rep.: Ați avut probleme cu transportul mâncării. Cum ați rezolvat problema și cum ați plătit pentru acest scandal?
Petru Șușcă: În spital existau şi există mai multe circuite: circuitul hranei, circuitul deșeurilor medicale, circuitul lenjeriei murdare, circuitul lenjeriei curate. Toate aceste circuite trebuie să funcționeze independent și să aibă un program foarte bine stabilit. Problema care a fost semnalată cu circuitul mâncării s-a datorat faptului ca funcționăm într-un sistem pavilionar cu peste 30 de clădiri, construite între anii 1897-1904, parcul auto era foarte vechi, în plus s-a dezafectat bucătăria din clădirea Palatului nou (ca urmare a revendicării spațiului de către UMF); ca urmare, s-a făcut o schimbare de circuit al alimentelor cu intervale orare care nu au putut fi respectate din motivele amintite mai sus. Tocmai fiindcă cunoșteam aceste probleme, am organizat o licitație electronică pentru achiziționarea a două autoutilitare pentru transportul hranei și una pentru transportul deșeurilor medicale. În prezent avem achiziționate trei mașini noi pentru transportul hranei și două mașini utilizate cu titlu gratuit în regim de comodat: una pentru transportul deșeurilor medicale și una pentru transportul materialelor sanitare. Menționez că de mai mult de 12 ani în acest spital nu au fost achiziționate autoutilitare noi. Pe lângă achizițiile de mașini, în lunile august-septembrie s-au cumpărat 157 de marmite din inox cu închidere etanșă în valoare de 46.000 de lei, tocmai pentru a asigura transportul hranei în condiții de siguranță. Practic, înainte de a apărea acele articole conducerea făcuse demersuri în acest sens, demersuri ce pot fi demonstrate prin consultarea SEAP. În urma controlului efectuat de către inspectorii Direcției de Sănătate Publică au fost sancționate cu amendă asistente medicale, șefi de servicii si persoane din conducerea spitalului. Deși existau proceduri care se respectau, lipsa personalului, lipsa mașinilor si starea lor de degradare, coridorul comun cu Institutul de Urologie și Transplant Renal a dus la apariția acestei probleme. Legat de acest context, dar nu numai, subliniez ca avem foarte multe probleme legate de lipsa acută de personal. Ne confruntăm cu o lipsă mare de posturi de îngrijitori de curățenie și de infirmiere. Am făcut solicitări către Ministerul Sănătății să ne aprobe peste 200 de posturi vacante. Aprobarea de către Ministerul Sănătății a unui post vacant durează în medie și două luni. Sperăm ca în cursul anului viitor cu sprijinul Universității de Medicină și Farmacie care este și propietara clădirii, să achiziționăm și să montăm un lift nou, strict pentru transportul hranei în această clădire.
Rep.: Medicii din cadrul Spitalului Județean au fost nemulțumiți de desființarea compartimentului de chirurgie vasculară din cadrul Clinicii de Chirugie I. Ce ar trebui făcut ca medicii din spitalul județean să fie mulțumiți?
Petru Șușcă: Anterior restructurării, asistenţa complexă de urgenţă în cazurile de politraumă în Spitalul Clinic Județean de Urgenţă Cluj-Napoca, spital care fuctionează cu atribuții de spital regional, era total disfuncțională : urgenţa de chirurgie vasculară şi de chirurgie plastică era asigurată de câte un singur medic, iar cea de chirurgie ortopedică de doi medici care veneau benevol de acasă. Acest lucru nu era nici legal, nici corect, nici omenesc, nici funcțional 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, cu toata bunăvoința şi abnegația celor în cauză. Deoarece nu este posibilă funcționarea unor linii de gardă cu câte un singur medic, sau cu doi, conducerea spitalului, a decis că cea mai buna soluție este cea propusă şi aprobată şi anume: – dezvoltarea Compartimentului de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructiva prin angajarea a încă doi chirurgi plasticieni, în acest fel putând să devină funcțională garda la domiciliu de chirurgie plastică şi asigurarea urgenţei (politrauma sau altă urgenţă). – Mutarea compartimentului de chirurgie vasculară (5 paturi) şi a singurului medic, în secția de Chirurgie vasculară situată la 50 m de UPU şi de clinica Chirurgie I, având în acest fel o structură solidă pentru înființarea unei linii de gardă la domiciliu cu 6 medici chirurgi vasculari, astfel ca urgenţa vasculară să poată fi asigurată legal şi la orice ora din zi sau din noapte. În același sens am decis înființarea unei linii de gardă de ATI în compartimentul ATI Chirurgie II, care deservește atât Chirurgia II cât şi Chirurgia vasculară, tocmai pentru a asigura intervențiile de urgenţă pe parcursul a 24 de ore.
Rep.: Credeți că veți reuși totuși să mulțumiți toți medicii din Spitalul Județean?
Petru Șușcă: Este foarte greu să îi mulțumești pe toți, dar până la finalul contractului de management voi încerca să mulțumesc cât mai mulți angajați ai spitalului și nu în ultimul rând voi face tot ce ceea ce se poate pentru a crește gradul de satisfacție al pacientului.
[ot-caption title=”Petru Susca, managerul Spitalului Judetean, a scazut datoriile unitatii cu 9 milioane de lei” url=”http://gazetadecluj.ro/wp-content/uploads/2014/12/petru-susca-spitalul-clinic-judetean-de-urgenta-cluj.jpg”]
Rep.: Când va apărea Spitalul județean din Cluj ca unul european din punct de vedere al aparaturii medicale?
Petru Șușcă: Este foarte greu să vorbești despre viitor atât timp cât trebuie să rezolvi multe probleme din trecut. Spitalul a fost preluat la 15 octombrie 2013 cu plăți restante restante către furnizori în valoare totală de 13,3 milioane de lei. Mai mult decât atât, în anul 2013 spitalul nu a achiziționat niciun mijloc fix. În prezent datoriile spitalului au scăzut cu 9 milioane de lei (4,3 milioane de la 13,3 milioane de lei). Atenție, nu au fost scăzute datoriile în detrimentul calității actului medical, ci dimpotrivă. În primele 10 luni ale acestui an au fost alocați cu peste 3 milioane de lei în plus față de aceeași perioadă a anului 2013, pentru achiziția de: dezinfectați, materiale sanitare, reactivi, consumabile etc.. Cantitatea de dezinfectanți achiziționată si repartizată secțiilor s-a dublat, tocmai pentru a asigura condiții de igienă optime. Alte câteva exemple concrete: suma pe care am alocat-o în acest an pentru piese de schimb e mai mult decât dublă; o mare parte din echipamentele medicale defecte au fost reparate. Practic, au scăzut plățile restante la acest spital și s-a investit mult mai mult decât în anul 2013. Au fost alocați peste 600.000 de lei pentru reparațiile curente în 16 secții. Tot din venituri proprii am achiziționat trei autoutilitare pentru transportului hranei, 10 termostate pentru încălzirea produselor de sânge, șase mașini de decontaminare și dezinfecție a ploștilor și olițelor necesare secțiilor de terapie intensivă. Am mai achiziționat o trusă de microchirurgie pentru compartimentul de chirurgie plastică și o trusă de osteosinteză pentru compartimentul de ortopedie, în condițiile în care aceste două compartimente esențiale, pe lângă cel de chirurgie generală în asigurarea urgenţelor de politraumă, nu aveau nici truse nici motoare în momentul când am preluat spitalul, intervenţiile chirurgicale realizandu-se cu trusele proprii ale medicilor chirurgi. . Cele două compartimente au fost dotate cu aparatură și instrumentar medical atât din banii spitalului cât și din sponsorizări în valoare de 60.000 de lei. Pentru spălătoria spitalului au fost cumpărate 2 uscătoare de rufe pe aburi. Performanţă se poate face și în sănătate, dar în primul și în primul rând trebuie avută mare atenție la adaosurile comerciale pe care le practică unele firme. De exemplu: în anul 2011, pentru servicii de imagistică efectuate de către terți, spitalul a plătit 1,1 milioane de lei, în anul 2012 1,13 milioane de lei, respectiv în anul 2013 536.000 de lei. La sfârșitul anului 2013 a fost organizată o licitație pentru achiziția de servicii de imagistică, ceea ce a dus la prețuri mult mai mici față de cele plătite anterior. Ca urmare, deși conducerea spitalului nu a refuzat pacienților niciun CT sau RMN justificat medical, în anul 2014 am plătit doar 100 de mii de lei pentru servicii de imagistică! De la 1,1 milioane de lei cheltuielile cu aceste investigații au fost reduse până la 0,1 milioane de lei. Un alt exemplu: prețul de achiziție la oxigenul medicinal plătit înainte de către spital era 2,9 lei/mc, acum este 1,1 lei/mc (cu 62% mai puțin, realizând o economie de 450.000 lei/an). La energie electrică am scăzut prețul energiei de la 195 lei/MW la 169 de lei și acum suntem în negocieri să ajungem la 153 lei/MW. Numai din reducerea prețului cu furnizarea de energie electrică economia e de aproximativ 350.000 de lei/an. Chiria pe un metru pătrat pentru automatele de cafea, în anii trecuți era de 77 de euro/mp, acum în urma organizării a unei noi licitații cu strigare, prețul începe de la 84 de euro și ajunge la 839 de euro metrul pătrat. Înaintea organizării licitației spitalul încasa 1.060 de euro pe lună, iar acuma încasează 6.425 de euro lunar, ceea ce înseamnă 347.000 lei/an, bani care îi putem direcționa către necesitați stringente ale secțiilor. Valoarea lunară a contractelor pentru telefonia fixă și mobilă era înainte de 13.000 de lei, iar acuma este de 5.700 de lei pe lună, rezultând o economie anuală de 88.000 lei. Am făcut demersuri către Ministerul Sănătății pentru înlocuirea computer tomografului (CT) și repartizarea unui nou aparat de rezonanță magnetică nucleară (RMN), ambele aparate având o vechime nu „istorică” cum au afirmat unii în mod tendențios, dar suficientă pentru ca înlocuirea lor să fie necesară. Demersuri am făcut şi pentru dotarea cu o nouă masă de operație a Blocului operator din Chirurgie I, și dotarea cu aparatură specifică pentru secțiile /compartimentele de ATI. Sigur că doresc să pot răspunde ca peste trei ani spitalul va avea imaginea unui spital european și dotările cu aparatură la cel mai înalt standard, dar după cum am mai spus, primul obiectiv pe care a trebuit să-l realizez a fost stoparea cheltuielilor nejustificate și plata datoriilor.
Numărul proiectelor de fonduri europene în mandatul lui Petru Șușcă
Rep.: Când ați lucrat în sistemul privat ați accesat fonduri europene. Câte proiecte pe fonduri europene are Spitalul Județean pe noul exercițiu financiar?
Petru Șușcă: La acest moment Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj are accesate și implementate cu fonduri europene două proiecte: un proiect de informatizare a spitalului ATLASMED și centrul de cercetare IMOGEN. La sfârșitul anului 2013 au fost propuse către Consiliul Județean Cluj și ADR-NV câteva idei de proiecte. Proiectele pe care le avem în plan pentru următorul exercițiu financiar sunt: Reabilitare, refuncționalizare, reparație capitală, consolidare și mansardare secția Ortopedie – Traumatologie Cluj-Napoca (Bloc Operator, Terapie Intensivă, cabinete de ambulatoriu, camere de gardă, radiologie și saloane septice și aseptice). Un alt proiect este pentru reabilitare, refuncționalizare, reparație capitală și moderinzare blocuri operatorii și terapie intensiva. Mai dorim reabilitarea, refuncționalizarea, reparație capitală și modernizarea ambulatoriilor. ”Reabilitare, refuncționalizare, reparație capitală, consolidare și mansardare clădire servicii anexe în vederea eficientizării activităților de: sterilizare, preparare a hranei și spălatorie” este un alt proiect. Mai dorim și modernizarea centralelor termice proprii, în vederea reducerii consumului de utilități. O mare problemă în accesarea fondurilor europene o constituie faptul că spitalul nu este proprietarul spațiilor în care își desfăsoară activitatea. Proprietari ai spațiilor sunt Consiliul Județean Cluj și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”. Proiecte pentru modernizare și reabilitarea spațiilor aflate în administrare spitalului sau în comodat vor putea fi depuse doar în parteneriat cu cele două instituții. O altă mare problemă în accesarea acestor fonduri o constituie și lipsa din structura spitalului a unui compartiment specializat în accesarea de fonduri europene.
Rep.: Pe POSDRU s-ar putea să accesați un proiect prin care să îi impulsionați pe medici?
Petru Șușcă: Cred că spitalul împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj ca și formator de profesioniști în sănătate, trebuie să identifice posibilitatea realizării unor parteneriate în vederea accesării de fonduri europene având ca și scop impulsionarea angajaților din sănătate.
Rep.: Mai credeți în Spitalul Regional și după campania electorală?
Petru Șușcă: Da. Consider că acest proiect ar trebui sa fie „prioritar” pentru regiunea de Nord-Vest motiv pentru care, prefectura Cluj, Consiliile judetene din regiune, Universitatea de Medicina şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca, Direcţiile de Sănăntate Publică şi nu în ultimul rând Spitalul Clinic Judeţean de Urgență Cluj Napoca ar trebui sa se implice mult mai activ în finalizarea acestui proiect. Un aspect foarte important în reușita acestui proiect va ține și de resursele umane, motiv pentru care, în paralel cu construcția spitalului regional de urgenţă, se impune şi realizarea unui proiect de dezvoltare a resurselor umane şi aici un rol foarte important îl va avea Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu.
Rep.: Unde credeți că ar fi cea mai bună locație pentru Spitalul Regional?
Petru Șușcă: Cred că cel mai potrivit ar fi să se construiască în Florești. Dacă fiecare partid care vine la guvernare modifică locația nu o să mai vedem finalizat niciodată acest Spital Regional. Cred că locația din Florești este mult mai potrivită decât cea din Câmpenești.
Petru Șușcă: Un spital județean nu va exista fără o universitate de medicină, o universitate nu va fi performantă fără un spital
Rep.: Ați vorbit despre colaborarea dintre Spitalul Județean și UMF. Care dintre cei doi coloși ar trebui să se implice mai mult în această colaborare?
Petru Șușcă: O universitate de medicină și farmacie nu va fi niciodată performantă fără un spital lângă ea și un spital clinic județean de urgență nu va putea să existe fără sprijinul unei universități de medicină. Având în vedere că foarte multe cadre didactice ale universității au integrare clinică în spitalul județean consider că împreună spitalul în calitate de furnizor de servicii medicale și universitatea în calitate de formator ar trebui să se implice în aceeași măsură în bunul mers al vieții medicale.
Rep.: Poate un manager să conducă o instituție atât de mare precum Spitalul Județean fără sprijin politic?
Petru Șușcă: Să știți că este greu, însă nu imposibil.
Petru Șușcă, managerul care se ocupă și de caritate
Rep.: Faceți parte din Asociația Maramureșenilor din Cluj, organizați donații pentru Spitalul Județean Cluj. Care sunt alte proiecte pe care le derulați în afara vieții de manager al spitalului?
Petru Șușcă: În calitate de președinte al asociației maramureșenilor din Cluj Napoca, împreună cu colegii din asociație am organizat și organizăm diferite manifestări culturale (prezentări de carte, spectacole folclorice şi de teatru, concerte de colinde), ştiinţifice (sesiuni de comunicări, mese rotunde, conferinţe) și distractive (petreceri, baluri, serate, serbări câmpeneşti). În luna decembrie a acestui avem în proiect organizarea a două evenimente culturale, respectiv în 06 decembrie un recital de colinde și pricesne specifice localității Văleni – Maramureș realizat în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei și un spectacol aniversar, la 20 de ani de activitate, o sară de colinzi și folclor maramureșan la Casa de Cultură a Studenților, la data de 12 decembrie. Anul trecut am organizat un eveniment identic cu cel din 12 decembrie și am luat decizia ca fondurile care s-au strâns din donații să fie donate către UPU. Prin aceste activități dorim să păstrăm vii tradițiile, să promovăm folclorul din regiunea Maramureșului și nu în ultimul rând să nu uit de unde am plecat.
Rep.: Cum puteți convinge societatea să se implice mai mult în activități de caritate?
Petru Șușcă: La începutul lunii aprilie a acestui an, spitalul a demarat o campanie de strângere de fonduri. Necesarul de fonduri era de aproximativ 550.000 de euro, bani pentru complectarea dotării cu aparatură specifică și cu paturi de terapie intensiva în secțiile care îngrijesc pacienți critici. Până în prezent am reușit să atragem aproximativ 770.000 de lei. Donațiile au constat în sponsorizări în echipamente medicale, în materiale de osteosinteză, în lucrări de construcții si de asfaltare dar și în bani. Din banii primiți ca sponsorizare am aciziţionat mai multe echipamente, inclusiv paturi de terapie intensivă pentru a extinde Secția de Anestezie terapie intensivă I, cu încă 6 paturi, asta în condițiile în care zilnic ne confruntăm cu numărul prea mic de paturi de terapie intensiva față de solicitările pacienților critici care vin din toată regiunea. Doresc ca în următorii doi ani să reușim să strângem și restul sumei; suntem acum la aproximativ 30% din necesar.
