Contestația depusă de fostul manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Petru Șușca a fost respinsă. Astfel singurul participant al concursului pentru postul de manager al spitalului rămâne doamna doctor Claudia Gherman. În 13 mai aceasta a susținut concursul pentru postul de manager, în care și-a prezentat proiectul și a răspuns întrebărilor comisiei de concurs.

Contestație respinsă

Contestația lui Șușca a fost respinsă de comisie din două motive. Comisia de concurs susține că dosarul fostului manager al spitalului avea cu 2 pagini mai mult față de câte cerea comisia de concurs, proiectul are 22 de pagini, iar comisia a cerut 15-20 de pagini. Cele două pagini în plus este defapt coperata. În fișa de înscriere stipulează 20 de pagini plus 2 coperți. De asemenea pe site-ul spitalului, în documentul care arată cerințele pentru înscrierea la concurs, zice 15-20 de pagini fără sa precizeze ca ar fi incluse și coperțile în numărătoarea paginilor.

“În pagina 2 a formularului de înscriere este menționat foarte clar ca proiectul are 20 pagini plus 2 coperți. Mai mult decat atat este menționat foarte clar ca numărul total pagini al dosarului de concurs este 38 (inclusiv 2 coperti ). Aceste mentiuni sunt făcute de către șeful serviciul RU care a preluat dosarul de înscriere.”, declară Petru Șușca.

În Ghidul Scrieri Academice al Academiei Națională de Informații “Mihai Viteazul” sunt tratate probleme precum redactarea cărților, teze de doctorat, lucrări de licență, etc. În aceasta putem găsi că la orice lucrare academică, numerotarea paginiilor începe cu pagina de titlu. Coperțile nu sunt incluse în numărare. Poate în cazul proiectelor de management de spital nu se aplică aceleași reguli, dar în general numerotarea începe cu prima pagina a lucrări.

“Se numerotează toate paginile, cu excepția celor ocupate integral cu figuri. Pagina de titlu poartă numărul 1, cuprinsul este scris pe pagina numărul 2, paginile celelalte, conținând textul materialului, se numerotează de la 3 la ….. n. Numărul paginii se va trece în manuscris în josul paginii centrat.”, se arată în Ghidul Scrieri Academice.

Nu s-a încadrat în nici una dintre teme

Al doilea motiv pentru care dosarului lui Șușca a fost respins este că acesta nu a tratat nici una dintre temele pe care comisia le-a cerut. Candidații trebuiau să aleagă una dintre cele 5 teme propuse:

-planificarea și organizarea serviciilor de sănătate la nivelul spitalului

-siguranța și satisfacția pacientului

-managementul calității resurselor umane

-managementul resurselor umane

-performanța clinică și financiară a activităților spitalului

Comisia de concurs a considerat că proiectul domnului Șușca nu se încadrează în nici una dintre temele propuse. Deși acesta a ales să trateze tema “performanței clinice și financiară a activităților concursului”. În documentarea referitoare la încadrarea în temele de proiect pe care a depus-o Șușca cu restul dosarului este prezentată tema aleasă. 

“Tema principală: e)  Performanța clinică și financiară a activităților spitalului

S-a ales pe baza evaluării performanței conform indicatorilor din contract (pg.1-9) din OMS 1384/2010 (actualizat): B)Indicatori de utilizare eficientă a serviciilor  (Durata Medie de Spitalizare, Rata de Ocupare a Paturilor, Indice de Complexitate a Cazurilor, etc.), C)Indicatori economico-financiari (Execuția bugetară, Venituri Proprii, Cheltuieli medicamente, Cheltuieli spital, etc.).

Analiza indicatorilor a dus la identificarea problemelor critice de impact (pg.11-12), dintre care s-au selectat 2 care includ in proiectul de management aspecte relevante din temele a), b), c).”

In planul de management al domnului Petru Șușca se poate vedea ca acesta a tratat tema aleasa. Insa acesta a fost respins și contastia a fost și ea respinsă.

Gherman vs Gherman

Singurul dosar care a fost considerat eligibil pentru concursul de manager a fost al doamnei doctor Claudia Gherman. Planul de management al doamnei conținea 18 pagini și 2 coperți, sau cum consideră comisia de concurs, 20 de pagini.

În această este prezentată temă “siguranța și satisfacția pacientului”. La începutul planului dr. Gherman prezintă scăderea numărului de internări începând cu 2014 până în 2020. De la 79.930 de internări în 2014, s-a ajuns în 2020 la 39.100. Doamna doctor consideră că aceste numere sunt rezultatul relației nu tocmai favorabile între pacient (sau aparținător) și medic. Ea urmărește îmbunătățirea calității serviciilor care sunt oferite pacientului. Dânsa a vorbit timp de 20 de minute.

Dr. Gherma vrea rezolvarea acestei probleme prin implementarea următoarelor obiective prezentate în planul de management:

“O1. Creșterea siguranței și satisfacției pacientului prin îmbunătățirea sistemului de management al riscului, prin adoptarea unei politici actualizate de prevenire a evenimentelor adverse asociate asistenței medicale

O2. Creșterea siguranței și satisfacției pacientului prin eficientizarea procesului de comunicare (îmbunătățirea comunicării) organizațională: comunicarea mai bună între medici/personal și pacienți (și aparținători); construirea și menținerea unui proces de feedback realist, constructiv care să ducă la construirea climatului de încredere și să ofere satisfacție

O3. Reabilitarea, extinderea și restructurarea infrastructurii spitalului și modernizarea dotărilor, în vederea creșterii siguranței serviciilor oferite și eficientizarea serviciilor integrate centrate pe pacient în tratarea patologiilor complexe

O4. Elaborarea și implementarea unei politici de resurse umane care să asigure un climat de siguranță personalului și pacienților, oferind satisfacție și generând încredere

O5. Modernizarea infrastructurii și dotarea unităților spitalului cu echipamente IT, care să fluidizeze procesul de comunicare organizațională.”

Nu-i rău, dar nici bine

În principiu obiectivele urmărite sunt lăudabile. Davoda este rezultatul pe care l-a primit dr. Gherman din partea de comisiei de concurs, a primit un punctaj de 9,59. Dar, contextul în care s-a desfășurat concursul, controversele, speculațiile legate de interese politice sunt însă în detrimentul încrederii într-o evaluare corecta. Cum a spus președinta asociației pacienților “Sperăm să le vedem implementate”.

Însă trebuiesc puse o serie de întrebări legate de modul în care obiectivele pe care le urmărește doamna doctor vor ajuta într-adevăr la creșterea satisfacției și siguranței pacientului. Aceste întrebări rămân însă fără răspuns, deoarece nu au ajuns la comisia de concurs.

Cum influențează resursele umane existente identificarea măsurii de creștere a eficienței și calității serviciilor – precizați formula de calcul pe care doriți să o folosiți?

Cum apreciați ca și oportunitate (element de mediu exten spitalului) îmbunătățirea indicatorilor spitalului (element intern) ce influențează finanțarea pe caz?

Cum încadrați legislativ pe baza contractului cadru serviciile de recuperare în SCJUCJ, spital cu rol de spital regional de urgență – în ce secții se pot efectua?

Care activitate din planul de management conduce la îmbunătățirea condițiilor hoteliere descrise în rezultatul nr.8 și ce indicatori din planul prezentat analizează aspectul hotelier?

Ce înțelegeți prin valorificarea profitabilă a resurselor umane și prin ce indicatori ați măsura-o?

Cum se corelează indicatorul nivelul de siguranță al angajaților cu Obiectivul 3 pe care îl apreciază: Creșterea adresabilității și a accesabilității populației la serviciile oferite de SCJUCJ; cum măsurați nivelul de siguranță al angajaților ca și indicator, ce valoare vă propuneți?

Care indicatori din Chestionarul de satisfacție al pacientului validează Obiectivul 2 (Creșterea siguranței și satisfacției pacientului) și la ce valoare considerați că este optim comparativ cu valoarea actuală?

Cum încadrați ca și referință siguranța pacientului în cadrul Ordinului MS 446/2007?

Ce înțelegeți prin strategia de management prin costuri și bugete?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here