Calamitățile care au lovit comuna Mărgău nu au adus doar distrugeri materiale, ci și o lovitură dureroasă în viața fostului primar Petru Ungur. Acesta a fost recent condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare într-un dosar controversat, care pare mai degrabă o răfuială politică decât o aplicare imparțială a legii. Pe lângă pedeapsa privativă de libertate, instanța l-a obligat să achite 4.998.000 de lei drept despăgubiri materiale, sumă la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu 17 septembrie 2020, până la achitarea integrală.
Cum a început totul
În urma unei plângeri penale depuse la DNA Cluj împotriva fostului edil, Petru Ungur, acesta a fost acuzat de abuz în serviciu în legătură cu atribuirea contractului pentru proiectul „Refacere lucrări în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (ploi abundente) în comuna Mărgău, județul Cluj”, în urma calamităţilor care au lovit comuna Mărgău. Banii pentru imlpenetarea proiectului au venit de la Guvern după ce Comisia de la Prefectură a sesizat danuele materiale din comună. E important de menţionat că atunci când vorbim de calamităţi, atribuirea lucrărilor se poate face prin încredinţare directă, adică nu mai există condiţionarea publicării unei licitaţii publice. Totuşi, fostul primar Petru Ungur, într-un exces de corectitudine, tocmai pentru a nu exista ulterior dubii, a organizat un concurs public de oferte.
Astfel, primarul a solicitat patru oferte, așa cum reiese și din rechizitoriul acestui dosar discutabil, însă a primit una singură. În aceste condiții, contractul a fost atribuit, în septembrie 2020, asocierii EUD DRUM CONSTRUCT SRL și EURODRUM COM SRL.
Ulterior, primarul s-a deplasat în teren împreună cu reprezentanții firmelor pentru a le indica exact lucrările necesare. Iniţial, i s-a imputat, fără dovezi clare, că au mers în teren pentru a se înţelege la preţ, cu toate că această deplasare a fost o acțiune perfect normală, mai ales că proiectul includea un drum forestier, cu dificultăți specifice de execuție.
Apoi, la solicitarea firmei a făcut o plată în avans în valoare de 4.998.000 de lei. Procurorii au apreciat că ar fi achitat un avans fără justificări legale, interpretatând situația ca fiind în detrimentul bugetului comunei și în beneficiul unor persoane implicate, fără a avea însă o argumentaţie convingătoare în condiţiile în care legea prevede că un procent de 30% din valoarea totală a contractului poate fi plătită în avans. După plata avansului, firma a dat trei ordine de începere a lucrărilor (proiectare şi execuţie)
Banii n-au ajuns în buzunarul fostului primar
Din valoarea totală a contractului, de 17.203.830 lei, după plata avansului de aproximativ 5 milioane de lei, au fost realizate lucrări conform obiectivelor asumate în proiect, astfel: pietruirea pe 16 km, din care s-au realizat 10 km, refacerea drumurilor forestiere (4 drumuri) pe 10 km, din care s-au realizat 8,2 km, decolmatarea Văii Stanciului pe 2 km, care a fost realizată integral, iar în Ciula, unde erau prevăzuți 3 km de asfaltare, au fost efectuate casetări.
În total, lucrările efectuate sunt între 60-70% din proiect, după cum dovedeşte expertiza din 2021, în care activitățile efectuate sunt certificate de diriginntele de șantier. Cu toate acestea, expertiza nu a fost acceptată de către Parchet. Mai mult de-atât, Consilul Local, în calitate de beneficiar al proiectului – deşi apare în proces – nu s-a întrunit în şedinţă, aşa cum îi obligă procedura, pentru a decide că se va constitui parte civilă.
Noul primar a schimbat proiectul, apoi l-a blocat
Petru Ungur a pierdut alegerile, iar noul primar, Mircea Sorin Suciu, a schimbat proiectul inițial, lăsând în urmă lucrările realizate de fostul primar. Apoi, în ciuda progresului vizibil, Suciu a blocat proiectul, iar aproximativ 2 milioane din banii proveniţi de la Guvern au rămas blocaţi în conturile primăriei. În schimb, nu a ezitat să se laude pe rețelele de socializare cu realizările fostului primar, făcând vizite în teren unde au fost efectuate lucrările, pe drumuri care, de fapt, au fost realizate sub administrația predecesorului său.
Insanţa a refuzat cererea de recuzare a judecătorul Adrian Valerian Pojoga
Fostul primar din Mărgău, Ungur Petru, a formulat o cerere de recuzare împotriva judecătorului Valerian Adrian Pojoga, motivând că imparțialitatea acestuia este afectată prin respingerea unor probe esențiale pentru apărare.
Cererea de recuzare s-a fundamentat pe faptul că instanța a refuzat să acorde cuvântul în replică apărării și a respins probele solicitate, deși acestea ar fi fost esențiale pentru lămurirea cauzei. Printre probele respinse se numără și reaudierea unor martori, deși Codul de Procedură Penală permite readministrarea probelor contestate în cursul urmăririi penale. Avocatul lui Ungur Petru a susținut că această atitudine a judecătorului indică o prejudecată cu privire la culpabilitatea clientului său.
În mod surprinzător, președintele completului a formulat o declarație de abținere, invocând art. 67 alin. (1) lit. f) din Codul de Procedură Penală, menționând că dorește să înlăture orice dubiu de parțialitate. Cu toate acestea, instanța a respins atât declarația de abținere, cât și cererea de recuzare, susținând că respingerea probelor solicitate nu reprezintă un indiciu al lipsei de imparțialitate.
Hotărârea instanței ridică semne de întrebare cu privire la respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța a considerat că nu există suspiciuni rezonabile de lipsă de obiectivitate, deși refuzul de a administra probele solicitate de apărare afectează direct principiul egalității armelor și dreptul inculpatului la o apărare completă.
Mai mult, judecătorul însuși a recunoscut că a formulat declarația de abținere fără a considera că există un motiv real de incompatibilitate, ceea ce ridică întrebarea dacă instanța a ignorat riscul unui proces inechitabil.
Aşadar respingerea cererii de recuzare în aceste circumstanțe pune sub semnul întrebării imparțialitatea instanței și ridică suspiciuni cu privire la corectitudinea procedurii. Dreptul inculpatului la un proces echitabil trebuie să fie respectat în mod efectiv, nu doar formal, iar ignorarea cererilor în probațiune poate constitui o încălcare a dreptului la apărare.
Dacă justiția ar trebui să fie o balanță, în cazul fostului primar din Mărgău, talerele par să fi fost dezechilibrate de la început. O condamnare controversată, probe respinse și un proces care ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri – toate acestea conturează o poveste mai apropiată de o execuție politică decât de un act de dreptate. În spatele cifrelor și al sentințelor, rămâne o întrebare simplă, dar esențială: cine câștigă, cu adevărat, din această condamnare? Căci Mărgăul, cel lovit de calamităţi, rămâne cu drumurile neterminate, iar fostul edil, cu o pedeapsă care pare mai degrabă o reglare de conturi.
Citește și: CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui
