După ce a promis o serie de subvenţii majore producătorilor de energie regenerabilă, statul taxează firmele din această branşă micşorând brusc subvenţiile acordate. Singurii prinşi la mijloc, între producătorii de energie verde şi marii consumatori industriali, sunt consumatorii casnici care deja plătesc o taxă de timbru verde care se duce în buzunarele privaţilor. Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) atrage atenţia că România este pasibilă de declanşarea unei proceduri de infringement dacă nu respectă actualele prevederi legale, iar modificările preconizate „sunt confuze şi încalcă norme fundamentale de drept, inclusiv principii europene”, se arată într-un comunicat de presă al RPIA.
Conflictul între stat şi reprezentanţii companiilor care furnizează şi produc energie regenerabilă a pornit de la faptul că guvernanţii au promovat un nou sistem de sprijin pentru investiţiile în energii regenerabile, prin intermediul certificatelor verzi. În urma analizelor făcute, s-a constatat că producătorii de energie verde primesc subvenţii mult prea mari, astfel că Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, a propus modificări la schema de sprijin, care, evident, nu sunt pe placul beneficiarilor, pentru că le-ar tăia din venituri. În schimb, ar ajuta industria să rămână pe piaţă, dar ar încălca, într-un fel, legislaţia actuală. Cum perioada de consultare publică este aproape de sfârşit, toată lumea interesată a trecut la cele mai puternice presiuni.
Reducerea certificatelor verzi nu ar trebui să constituie o surpriză pentru producătorii de energie regenerabilă pentru că, încă din luna februarie a acestui an, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie (ANRE) a propus reducerea numărului de certificate verzi pentru producerea de energie din surse solare.
“Lucrăm la raportul de monitorizare a pieţei pentru anul 2012 şi în două – trei săptămâni va fi gata. Vom propune Guvernului să reducă numărul certificatelor verzi pentru energia solară de la 1 ianuarie 2014”, a afirmat Zoltan Nagy, membru al Comitetului de reglementare al ANRE, la o conferinţă de presă care a avut loc la jumătatea lunii februarie.
Însă reducerea certificatelor nu a fost aplicată doar celor care produc energie solară, ci tuturor producătorilor din această branşă. Conform lui Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, „prima modificare este suspendarea Legii 220 pe trei ani şi jumătate, din 1 iulie 2013 până în 1 ianuarie 2017. Energia eoliană va primi un certificat verde, energia hidro va primi un certificat verde, energia solară va primi două certificate verzi. Restul de certificate vor fi păstrate într-un coş de ANRE, care va calcula câte certificate verzi va avea fiecare investitor în 2017. Aceste certificate verzi pot fi scontate la bancă sau preluate ca valoare, după 1 ianuarie 2017”, a afirmat Niţă în cadrul unei conferinţe de presă.
Guvernul se plânge că-i forţat de UE
Conform declaraţiilor oficiale, guvernul ar fi fost “forţat” de angajamentele luate faţă de UE pentru a emite certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă, certificate pe care furnizorii de energie verde le primesc de la stat prin intermediul bursei de energie OPCOM. Apoi, producătorii respectivi scot la vânzare certificatele respective pe aceeaşi bursă. Practic, prin acest sistem, statul sprijină producerea de energie verde, însă practic sprijinul nu vine din partea statului, ci din partea consumatorilor de energie.
Cele mai dure ameninţări au venit din partea producătorilor de energie din surse fotovoltaice, care se anunţă a fi şi cei mai afectaţi de noile propuneri, pentru că se are în vedere înjumătăţirea subvenţiei şi aplicarea acestor prevederi cu 6 luni mai devreme decât permite actuala legislaţie, adică de la 1 iulie 2013. Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) atrage atenţia că România este pasibilă de declanşarea unei proceduri de infringement dacă nu respectă actualele prevederi legale, iar modificările preconizate „sunt confuze şi încalcă norme fundamentale de drept, inclusiv principii europene”, se arată într-un comunicat de presă al RPIA.
Energofagii spun că e prea mult
Pe de altă parte, există şi reacţia promptă a marilor consumatori de energie electrică din ţară, în frunte cu Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, care se declară depăşiţi de costurile cu certificatele verzi. Acestea le diminuează competitivitatea produselor şi îi scoate de pe piaţa mondială de siderurgie. Pentru a salva afacerile, marii consumatorii avansează ipoteza relocării, cu impact asupra politicii sociale şi a veniturilor naţionale.
Din toamna trecută consumatorii plătesc, suplimentar, şi certificatele verzi: între 6 şi 8% pentru consumatorii casnici şi între 4 şi 6,5% pentru companii. Însă, conform noilor norme, de acum înainte, marii consumatori, de peste 1GWh pe an, nu vor mai fi obligaţi să cumpere certificate verzi pentru jumătate din ceea ce consumă. Astfel, la o factură de 35 de lei, suma plătită pentru certificatele verzi este de 4 lei, valoarea crescând în raport de consum. Pentru o factură de 300 de lei, se scoate în plus din buzunar aproape 12 lei. Conform unui plan de cheltuieli, până în anul 2020 din această taxă ar trebui să se adune aproximativ 10 miliarde de euro.
Piaţă de 300 de milioane de euro
Certificatele verzi sunt emise de Transelectrica şi sunt distribuite producătorilor de energie din surse regenerabile. Aceştia le vând furnizorilor, care sunt obligaţi să cumpere, proporţional cu energia electrică preluată, iar costul lor este trecut de furnizori în factura de energie electrică a consumatorului final. Furnizorii le cumpără de pe piaţa specială găzduită de OPCOM, preţurile minime şi maxime de tranzacţionare fiind cuprinse între 27 şi 55 de euro. Aşadar, la un preţ maxim de 55 de euro (cel practicat în prezent), piaţa de certificate verzi ar putea ajunge în acest an la circa 303 milioane de euro. Certificatele verzi se acordă pentru energia electrică generată în hidrocentrale cu o putere instalată de până la 10 MW, centrale eoliene, fotovoltaice, pe biomasă şi biogaz.
Răzvan Robu
