Piața Mărăști tot  mai aproape de lama buldozerului

Etajul construit ilegal în clădirea Pieței Mărăști este tot mai aproape de lama buldozerului. În cursul acestei luni, Tribunalul Cluj a dat o nouă sentință în procesul în care Pocol Costică și firma Eunicia SRL, proprietarii imobilului și a Pieței Mărăști, contestă decizia prin care s-a dispus demolarea. Decizia nu este definitivă. Pocol a construit etajul respectiv fără autorizație de construcție, iar în 2022 o decizie a instanței a dispus demolarea etajului. În Piața Mărăști își desfășoară activitatea 223 de comercianți, însă doar aproximativ jumătate dintre ei au acord de funcționare.

Costică Pocol și firma Eunicia SRL, la care sunt acționari omul de afaceri și fiica lui, Pocol Eunicia Sofia, încearcă să anuleze în instanță sentința judecătorească care, pusă în aplicare, va duce la demolarea ultimului etaj al Pieței Mărăști, construit ilegal. Cei doi au o încredere atât de mare că vor reuși să întoarcă cu 180 de grade decizia judecătorească încât au continuat lucrările de construcție la etajul respectiv, chiar și după ce executorul judecătoresc le-a pus în vedere că, mai curând trebuie să demoleze decât să continue lucrările de construcție. În mai 2022, ei au contestat punerea în executare a sentinței de demolare, dar în aprilie 2023 Judecătoria Cluj-Napoca le-a respins cererea. Ulterior, ei au contestat și această soluție, iar în data 10 octombrie 2023 Tribunalul Cluj le-a respins acțiunea.

”Respinge cererea formulate de către apelanţii-contestatori SOCIETATEA EUNICIA SRL și POCOL Cristian Gheorghe, privind suspendarea executării provizorii a sentinţei civile nr. (…), pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (…), sentinţă pronunţată în contradictoriu cu Primarul Mun. Cluj-Napoca. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, pentru părțile prezente şi de la comunicare, pentru părţile lipsă. Apelul şi motivele de apel se depun la Tribunalul Cluj, sub sancţiunea nulităţii”, arată soluția pe scurt a tribunalului clujean.

Potrivit motivării judecătorești, ”analiza viciilor invocate în ceea ce priveşte executarea silită, astfel cum au fost acestea detaliate în cuprinsul cererii de apel, sunt aspecte care țin tocmai de legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, ce nu pot fi cenzurate în cadrul procedurii reglementate de art. 450 Nou Cod Procedură Civilă. În acest context, tribunalul consideră necesar a aminti şi dispoziţiile art. 430 al. 1 și 2 Nou Cod Procedură Civilă, potrivit cărora dispozitivul și considerentele reţinute se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie până la soluţionarea apelului. Apelanţii s-au rezumat la a invoca ,,iminenţa realizării executării silite-în condiţiile în care aceasta este vădit nelegală” arătând că ,,executarea silită ar urma să se realizeze prin demolarea imobilului (co)proprietatea noastră – măsură ce ne afectează în mod corect, având în vedere, pe de o parte, caracterul definitiv şi ireversibil al acesteia şi, pe de altă parte, necomunicarea măsurii către noi, şi doar în măsura în care nu am fi desfiinţat noi construcţia, să se procedeze la desfiinţarea ei de către creditor”. Cu toate acestea, nu au dovedit ,,iminenţa” realizării executării silite. În consecinţă, pentru motivele de fapt şi de drept anterior expuse, în temeiul art. 450 Nou Cod Procedură Civilă, tribunalul va respinge cererea formulată ca nefondată”, se arată în motivarea judecătorească a sentinței date la începutul acestei luni.

Și acest verdict a fost contestat de membrii familiei Pocol.

În momentul de față, punerea în executare a sentinței de demolare se află în stadiul de ”suspendare provizorie”

Judecătorul protejează dreptul de proprietate al proprietarilor pieței

În motivarea suspendării executării silite, judecătorul a apreciat că în ”dosarul execuţional a fost întocmit procesul verbal de îndeplinire a obligaţiei de a face din data de 18.05.2022, potrivit căruia s-a constat că la adresa imobilului debitorul obligaţiei de a face nu a efectuat nicio măsură de aducere la îndeplinire a titlului executoriu. De asemenea, prin Înştiinţarea din data de 03.06.2022, s-a adus la cunoştinţă debitorului faptul că la data de 14.06.2022, ora 09.00 se va pune în executare titlul executoriu şi se proceda la demolarea construcţiei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 719 alin. 7 C.proc.civ., „dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.”

Instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale antemenţionate pentru a se dispune suspendarea provizorie a executării silite, respectiv a fost plătită cauţiunea, stabilită conform art. 719 alin. 3 C.proc.civ. şi există urgenţă.

În ceea ce privește urgența, instanţa reţine că dispoziţiile art. 719 alin. 7 C.pr.civ. nu fac nici o referire la circumstanţele ce se impun a fi analizate de către instanţă în soluţionarea cererii de suspendare provizorie a executării silite.

Instanţa va avea în vedere faptul că măsura suspendării provizorii a executării silite este una excepţională, contestatorul fiind ţinut să justifice necesitatea şi utilitatea luării unei asemenea măsuri, respectiv să invoce motive temeinice în sprijinul cererii sale.

Ceea ce prezintă relevanţă în analiza urgenţei la care face referire art. 719 alin. 7 C.pr.civ. este situaţia deosebită a contestatorului, impactul pe care continuarea executării silite îl poate avea asupra acestuia, necesitatea evitării unor pagube semnificative și iremediabile sau cu consecinţe greu de înlăturat în viitor, dificultatea întoarcerii executării ca urmare a desfiinţării formelor de executare.

Având în vedere acest aspect, instanţa reţine existenţa urgenţei având în vedere că pagubele pricinuite de eventuala demolare a imobilului ar fi iremediabile şi cu consecinţe greu de înlăturat pe viitor. Se constată că imobilul constituie proprietatea contestatorilor, instanţa apreciind că urgenţa este reflectată şi de necesitatea protejării dreptului lor de proprietate. Instanţa reţine că suspendarea provizorie a executării durează numai până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulată în cadrul contestaţiei la executare, iar eventualele pagube care s-ar produce creditoarei prin temporizarea executării silite sunt acoperite prin cauţiunea consemnată, care are tocmai această menire”, se arată în motivarea care suspendă executarea silită de demolare a etajului din clădirea pieței clujene.

Licența Parking Mărăști

În 2008,  Amelia Cândea,  studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licență intitulată ”Informalitate și clientelism. Piața Mărăști din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienții din piață, cu vânzătorii și cu alte persoane în cunoștință de cauză.

”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieței Mărăști, (pe 49 de ani), către trei acționari: Pocol o avut 40%, Bondane 19% și APO 30%”. Primii doi – îmi spune cu o totală nonșalanță interlocutorul meu – au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reușit să fure de acolo atâția bani, pentru că numai acolo erau legume și fructe în vremea aceea. Cam ăștia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piața, au scos un credit de la Bancoop”. Însă din acest împrumut o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul Rotund. Desigur, aceștia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, și așa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acționarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosință al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperând o parte din sumă.