Piata Unirii, intre istorie si modernitate

Piaţa Unirii din Cluj-Napoca a fost cea mai importantă zonă a oraşului în secolul al XV-lea, iar săptămâna trecută aceasta a fost redată clujenilor, după ce constructorul a finalizat prima parte a lucrărilor de modernizare a acesteia. În primă fază, în zona statuii lui Matei Corvin a fost montată piatră cubică, au fost plantaţi copaci şi au fost amenajate fântâni. Prima parte a lucrărilor au costat Primăria municipiului Cluj-Napoca 5,8 milioane de lei. Săptămâna trecută, Piaţa Unirii a fost inaugurată cu mare fast de către oficialităţile Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Primarul Sorin Apostu a declarat la deschiderea oficială a pieţei că aceasta a intrat într-o stare de normalitate. „Deschiderea Pieţii Unirii este un eveniment deosebit de important pentru istoria Clujului pentru că această zonă reprezintă trecutul, prezentul şi viitorul urbei noastre. Astăzi avem o piaţă a oraşului, o piaţă a normalităţii”, a declarat săptămâna trecută Sorin Apostu. Prefectul judeţului Cluj Florin Stamatian a declarat că valoarea pieţei arată europenitatea oraşului. „Valoarea care înconjoară această piaţă arată încă odată că România este o ţară europeană”, a declarat Stamatian.

Piaţa Unirii, centrul cultural al oraşului

Primarul Sorin Apostu a anunţat că doreşte revitalizarea evenimentelor culturale în Cluj-Napoca şi că majoritatea acţiunilor de acest gen vor fi organizate în această zonă. De asemenea, în câteva săptămâni în piaţă se va construi un patinoar şi căsuţe în stil vienez. În Piaţa Unirii se va monta şi bradul de Crăciun al municipiului. Piaţa Unirii a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri. Astfel, dacă în Evul Mediu era cunoscută drept Piaţa Mare, în ultima parte a secolului XIX numele i-a fost schimbat în Piaţa Principală, denumire care “supravieţuit” o perioadă lungă de timp. În prima parte a secolului XX piaţa a fost redenumită Piaţa Regelui Matia, după numele statuii din această zonă. După 1918 piaţa şi-a schimbat numele în Piaţa Uniri, însă în perioada guvernării comuniste denumirea i-a fost, din nou modificată în Piaţa Libertăţii.

“Piaţa Unirii, punctul zero al istoriei medievale”

Tudor Sălăgean, şeful secţiei de Istorie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, a reconstitui pentru Gazeta de Cluj o parte a evenimentelor care s-au succedat în Piaţa Unirii. “Dacă până în secolul al XV-lea Piaţa Muzeului a fost cea mai important zonă a oraşului, în perioada următoare “punctul zero” al urbei de pe Someş a devenit Piaţa Unirii. Agora clujeană are dimensiuni impresionante, respective 220 m pe 160 m, din vechile pieţe aflate în centrul şi sud-estul Europei. Există pieţe de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai târziu. “Piata Unirii, fosta Piata Mare a Clujului medieval, este punctul zero al istoriei medievale, moderne şi contemporane a acestui oraş. Aici s-au desfăşurat unele dintre cele mai importante momente politice, culturale şi religioase ale istoriei Clujului, şi tot aici se află câteva dintre cele mai importante clădiri monument istoric ale Clujului. Principiul potrivit căruia piaţa centrală a oraşului trebuie readusă la un aspect mai apropiat de spiritul medieval al oraşului este unul care poate fi agreat. Există, fără îndoială, în această realizare unele detalii care ar fi putut fi mai bine gândite, sau poate doar mai bine executate. Până la urmă, comunitatea cetăţenilor acestui oraş va fi aceea care va adopta forma actuală a pieţei sau, dimpotrivă, o va respinge”, a declarat Tudor Sălăgean. Încă din secolele 15-18, Piaţa Unirii a fost străbătută de alaiuri regale, iar în momentul când întreaga Transilvania era “comandată” de Dieta de Cluj, aceştia treceau prin această zona. “În secolele XV – XVIII, piaţa era adeseori străbătută de fastuoase alaiuri regale, voievodale, princiare sau nobiliare. În perioadele în care Dieta Transilvaniei se reunea la Cluj, în biserica centrală a oraşului, piaţa era literalmente înţesată de nobili, cu caii şi slujitorii lor”, a explicat Sălăgean. De asemenea, Piaţa Unirii a fost zona în care se efectuau execuţiile publice. “În piaţă se petreceau, însă, şi evenimente mai puţin plăcute, cum ar fi execuţiile publice, decapitări, arderi pe rug, spânzurări. În 21 decembrie 1989, în piaţa numită pe atunci “a Libertăţii” s-au desfăşurat primele momente clujene ale revoluţiei împotriva regimului comunist. În sec XIII-XIV, cea mai importantă zonă din oraş a fost actuala Piaţă a Muzeului. Piaţa Unirii este cea mai importantă agoră a Clujului cu începere din secolul al XV-lea”, a continuat istoricul.

Piaţa Unirii, integral pietonală din 2010

Oficialităţile Primăriei municipiului Cluj-Napoca intenţionează să transforme întreaga piaţă într-una pietonală începând cu anul viitor. Astfel, străzile adiacente zonei, respectiv cea pe care este amplasat Muzeul de Artă din Cluj-Napoca şi strada de pe care se face intrarea în biserica Sfântul Mihail vor fi transformate în areale pietonale. Astfel se va realiza o legătura pietonală neîntreruptă între principalele zone ale oraşului: Piaţa Unirii şi Piaţa Avram Iancu. Principala condiţie pentru care proiectul să fie terminat în 2010 este ca autorităţile să încheie proiectele centurii Vâlcele-Apahida şi a segmentului 2B din Autostrada Transilvania, Turda-Gilău. De asemenea, în cea de-a două fază a proiectului se vor planta numeroşi copaci în zona de Sud a catedralei Sfântului Mihail. Proiectul realizat de firma Planwerk mai prevede mobilier urban, dar şi alte elemente de iluminat modern. În 2010 va fi inaugurată şi statuia reabilitată a lui Matei Corvin, aflată în Piaţa Unirii, fiind considerat de mulţi istorici drept unul dintre cele mai importante monumente ale municipiului Cluj-Napoca.

Tiberiu Hrihorciuc