La Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi numit procurorul clujean Ioan Irimie, dupa ce, pana acum, conducerea instituţiei a fost asigurata de clujeanul Daniel Morar. Alegerea ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru poate fi motivata prin faptul ca procurorul Irimie nu s-a inscris in “camarila” pe care fostul şef al DNA şi-a format-o in jurul lui. Irimie a fost procuror şef al DNA Cluj, funcţie din care a demisionat atunci cand la conducerea direcţiei centrale a fost numit Daniel Morar. De asemenea, noul şef al DNA l-a trimis dupa gratii pe Gabriel Bivolaru şi a instrumentat dosarele Mineriadelor de la sfarşitul anilor ‘90.
Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, i-a ales pe şefii Parchetului General şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La Parchetul General va fi numit Tiberiu Niţu, un procuror care provine din Prahova pe filiera Robertei Anastase şi a fost adjunctul fostului procuror general, Laura Kovesi. La şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost numit clujeanul Ioan Irimie, care ocupa acum funcţia de procuror in cadrul ST DNA Cluj. Chiar daca, din punct de vedere profesional, inaintea clujeanului au fost contracandidaţi cu dosare mult mai puternice, alegerea lui Pivniceru a fost motivata de faptul ca Irimie nu este “inregimentat” in randurile procurorilor care ar putea alcatui un zid uman in jurul fostului şef DNA, Daniel Morar. Este de notorietate faptul ca, in 2005, cand Morar a fost numit la conducerea direcţiei naţionale, Irimie şi-a dat demisia din DNA şi a fost incadrat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj. Pe de alta parte, contestatarii lui Irimie spun ca acesta ar fi fost dat afara de Morar din cadrul DNA pentru ca nu ar fi fost eficient. Insa, fara a fi partinitori, trebuie menţionat ca Irimie a fost procurorul care a instrumentat cazul fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru pentru fraudarea bancii BRD. In decembrie 2002, dupa şase ani de la inceperea anchetei penale şi dupa cinci amanari succesive ale pronunţarii sentinţei, CSJ a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost judecat Bivolaru, acesta fiind condamnat la trei ani de inchisoare. Astfel magistraţii au hotarat ca, pentru cele 22 de cecuri fara acoperire prezentate drept garanţie Bancii Romane de Dezvoltare, Gabriel Bivolaru nu se facea vinovat de falsificare de moneda sau alte valori ci de inşelaciune. Pe langa pedeapsa de trei ani inchisoare, Bivolaru a mai fost condamnat de instanţa suprema la inca cinci pedepse de cate doi ani de inchisoare pentru uz de fals, şi fals in inscrisuri sub semnatura privata. Toate aceste pedepse au fost insa graţiate in intregime prin Legea 137/2001. La aceste condamnari pentru falsificari de ordine de plata dar şi a şapte paşapoarte sau a unor facturi hoteliere, se mai adaugau inca o pedeapsa de trei ani de inchisoare pe care Bivolaru a primit-o pentru un prejudiciu de peste 76 de miliarde de lei produs tot BRD, prin falsificarea a 24 de ordine de plata. De asemenea, procurorul Ioan Irimie a mai instrumentat dosarele mineriadelor de la sfarşitul anilor ‘90 “Costeşti” şi “Stoeneşti”.
Politicieni şi afacerişti trimişi in Justiţie
De asemenea, recent Irimie a mai instrumentat dosarul lui Octavian Seciu, preşedinte interimar al organizaţiei judeţene Bistriţa Nasaud a PPDD (partidul lui Dan Diaconescu), care este acuzat obţinerea de foloase necuvenite. Conform rechizitoriului intocmit de Irimie, “in perioada 22 -25 octombrie 2012, inculpatul Seciu Octavian Luchian, in calitate de preşedinte interimar al organizaţiei judeţene Bistriţa Nasaud a unui partid politic, a pretins de la un denunţator suma totala de 75.000 euro, promiţand ca işi va folosi influenţa sau autoritatea pe langa conducerea partidului, astfel incat sa se avizeze candidatura denunţatorului pentru postul de deputat in Colegiul nr. 1 Bistriţa la alegerile parlamentare din luna decembrie 2012. De asemenea, inculpatul a promis ca işi va exercita influenţa şi pentru ca organele de conducere ale partidului respectiv sa revoce decizia prin care denunţatorul fusese invalidat ca şi consilier local in cadrul Consiliului Local al Municipiului Bistriţa şi sa revoce excluderea acestuia din partid. La data de 31 octombrie 2012, inculpatul Seciu Octavian Luchian a primit de la denunţator o tranşa de 6.000 euro din suma pretinsa, procurorii procedand la constatarea infracţiunii flagrante”. Tot Irimie l-a trimis in justiţie pe afaceristul JIGMOND SEPTIMIU RICARDO acuzat ca a inşelat doi cetaţeni englezi cu suma de aproximativ 1,3 milioane de euro. “In perioada aprilie – mai 2007, inculpatul Jigmond Septimiu Ricardo a indus in eroare doi cetaţeni englezi cu privire la calitatea acestora de acţionari majoritari la nou infiinţata S.C. Univversal Developments S.R.L., pe care ar fi inregistrat-o la Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Bistriţa Nasaud pe baza procurii speciale şi a declaraţiilor cetaţenilor englezi. In continuare, in perioada 19 aprilie 2007 – 10 iulie 2008, parţile vatamate, avand tot timpul reprezentarea falsa ca sunt acţionari in aceasta firma, au remis inculpatului Jigmond Septimiu Ricardo, atat in contul personal şi in contul S.C. Univversal Developments S.R.L., cat şi cash, suma totala de 1.263.755 echivalent euro, fiind convinşi ca sumele de bani au fost folosite pentru realizarea proiectelor imobiliare– ,,Bistriţa Hills”, derulate in beneficiul lor in municipiul Bistriţa prin agentul economic privat susmenţionat. In perioada 19 aprilie – 4 decembrie 2008, Jigmond Septimiu Ricardo a introdus in circuitul economic suma de bani incasata de la parţile vatamate, ascunzand adevarata natura a provenienţei acesteia. In vederea recuperarii pagubei create, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinand inculpaţilor Jigmond Septimiu Ricardo şi S.C. Univversal Developments S.R.L.”, arata rechizitoriul.
Ce vrea Irimie de la DNA
Procurorul Ioan Irimie, şef al DNA Cluj, arata in Proiectul sau referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror şef al DNA ca "exercitarea stilului de management are o influenţa hotaratoare asupra climatului de munca şi comportamentului membrilor instituţiei conduse". "Chiar daca recomand un stil de management participativ, care duce la inregistrarea de relaţii bune intre membrii colectivului, cat şi intre aceştia şi manager, existand dorinţa de a realiza obiectivele şi relevand o puternica unitate a grupului, se poate adopta şi un stil autoritar – in anumite situaţii, faţa de anumiţi subordonaţi, de regula in gestionarea starilor de criza", mai arata candidatul in proiectul sau. La capitolul "Modalitaţi de eficientizare a activitaţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie" acesta noteaza in documentul citat ca "pentru creşterea performanţei instituţionale, este nevoie sa se realizeze o planificare strategica a activitaţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a se identifica cele mai potrivite direcţii de acţiuni in vederea realizarii cu celeritate şi profesionalism a urmaririi penale in cazurile de mare şi medie corupţie şi obţinerea unor rezultate concrete in lupta impotriva corupţiei".
Punctele slabe de la DNA
Irimie face o radiografie a "punctelor tari şi slabe" ale instituţiei, şi arata ca acestea "sunt interne şi se refera la starea prezenta a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, in timp ce oportunitaţile şi riscurile sunt externe şi se refera la viitor". Punctele tari, arata Irimie, sunt eforturile guvernamentale concentrate pe constituirea unor mecanisme eficiente de combatere a fenomenului corupţiei şi incercarea de a imbunataţi practicile penale in domeniu, echipe manageriale consolidate la nivelul structurii centrale a DNA şi servicii teritoriale, implementarea strategiei şi planului de reforma in sistemul judiciar, imbunataţirea operativitaţii soluţionarii cauzelor penale, valoarea profesionala şi etica a procurorilor, dotarea IT corespunzatoare, mentalitatea conducerii şi a procurorului care acţioneaza independent şi cu responsabilitate impotriva fenomenului corupţiei, stabilirea unor metodologii unitare de lucru, dotarea tehnico-materiala corespunzatoare, reducerea numarului de hotarari definitive de achitare a inculpaţilor trimişi in judecata.
Noul procuror general, mana dreapta a fostului procuror general
Tiberiu Niţu a fost numit in septembrie 2011 inspector in cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe zonele Muntenia – Oltenia – Dobrogea şi a deţinut funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Romaniei in perioada 27 iunie 2008-27 iunie 2011. Anterior acestei perioade el a fost delegat pe aceasta poziţie timp de zece luni. Concret, el a fost mana dreapta a procurorului general al Romaniei Codruţa Kovesi timp de aproape patru ani. Şi-a inceput cariera de magistrat in anul 1995, la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploieşti, exercitand ulterior urmatoarele funcţii: februarie 1999 – februarie 2002 prim-procuror adjunct in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploieşti; februarie 2002 – februarie 2005 prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploieşti; martie 2005 – iulie 2006 procuror in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism; august 2006 – iunie 2008, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.
Razvan Robu
