În ediţia trecută, v-am prezentat faptul că un clujean a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, deoarece de fiecare dată când acesta a cerut o atitudine vizavi de problemele cu care s-a confruntat în relaţia cu alte autorităţi ale statului, răspunsurile Administraţiei Prezidenţiale au fost evazive. Prima problema semnalată de Mircea Crişan este cel al plăcuţelor bilingve, speţă în care a obţinut în instanţă eliminarea acestora de la intrarea în localitatea Câmpia Turzii, cerând autorităţilor să aplice acest precedent şi la alte localităţi care au aceste însemne contrar prevederilor legale.
Sentinţă incomodă pentru administraţia locală din Câmpia Turzii
Mircea Crişan a reclamat la Prefectura judeţului Cluj că amplasarea plăcuţei bilingve la intrarea în oraşul în care locuieşte este ilegală, iar includerea denumirii istorice „Aranyosgyeres” trebuie revocată. În anul 2009, prefectul Călin Platon i-a dat dreptate lui Mircea Crişan, solicitând ca Primăria municipiului Câmpia Turzii să re-analizeze Hotărârea cu numărul 144 din 2008 în vederea anulării. Judecătorul a admis acţiunea şi a obligat primăria să-şi anuleze hotărârea.
Sentinţa spune că în Legea Administraţiei Publice Locală „legiuitorul a reglementat numai situaţia în care ponderea minorităţii este de peste 20% din numărul locuitorilor, astfel încât acest text nu poate fi interpretat decât în sensul pe care legiuitorul l-a dat, fără posibilitatea de a adăuga la lege, conform principiului de drept – unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă”. La momentul respectiv, Direcţia Regională de Statistică Cluj a comunicat instanţei că numărul populaţiei de etnie maghiară reprezenta 8,16% din populaţia stabilă a municipiului Câmpia Turzii.
Ulterior, completul de la Curtea de Apel a considerat că „textul de lege nu conţine nicio interdicţie în sensul aplicării prevederilor legale referitoare la utilizarea limbilor minorităţilor naţionale şi în acele localităţi în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%, drept pentru care interpretarea instanţei de fond introduce o interdicţie pe care legea nu o prevede, în sensul interzicerii inscripţionării bilingve în localităţile în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%”.
Consiliul Local Câmpia Turzii s-a făcut că plouă
La câteva luni de la pronunţarea Curţii de Apel, Consiliul Local Câmpia Turzii a adoptat HCL 11/2010, „privind aprobarea înscrierii pe tablele de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al Municipiului Câmpia Turzii, de la intrările şi ieşirile din municipiu, pe lângă denumirea în limba română şi limba maghiară, şi a denumirii în limba germană a localităţii de Jerischmarkt”.
Drept urmare, Mircea Crişan s-a adresat personal instanţei, cerând anularea ambelor Hotărâri de Consiliu Local, 114/2008 şi 11/2010. Tribunalul Cluj, în sentinţa din octombrie 2010, îi admite cererea de chemare în judecată, pe considerentul că „orice autoritate publică nu poate acţiona decât în limitele competenţelor stabilite expres de lege”.
Completul de la Curtea de Apel Cluj a considerat apoi că menţinând HCL-ul se încalcă mai multe principii de drept, precum: caracterul ierarhic al normelor de drept, principiul legalităţii în administraţia publică, principiul evitării abuzului de putere, precum şi obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Curtea arată că niciuna din atribuţiile administraţiei locale cuprinse în lege nu se referă la posibilitatea autorităţii de a hotărî cu privire la înscrierile pe panourile de marcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului în cazul în care ponderea minorităţilor în limba căreia se realizează inscripţia este de sub 20% din totalul populaţiei, această atribuţie nefiind conferită consiliului prin nicio lege. „Mai mult, interesul public urmărit prin adoptarea celor două acte este discutabil, existenţa unor protocoale de înfrăţire neputând justifica un astfel de demers şi neputându-i conferi prezumţia de legalitate”, arată sentinţa.
După trei ani de procese, justiţia a înlăturat în final ilegalitatea – tablele indicatoare cu denumirea şi în limba maghiară sau germană trebuiau scoase.
Problema plăcuţelor bilingve, ajunsă şi pe masa lui Cioloş
Mircea Crişan i-a adresat mai multe scrisori fostului prim-ministru Dacian Cioloş prin care a prezentat argumente, pentru ca unele probleme să fie abordate şi rezolvate corespunzător, la nivelul Guvernului. Clujeanul a semnalat că şi în alte judeţe există problema acestor plăcuţe bi sau trilingve, motiv pentru care a apelat la Guvern, deoarece Prefectura Cluj nu este în măsură să soluţioneze problemele altor judeţe.
”Răspunsurile primite de la Direcţia Relaţii Publice a Guvernului României, le pot asemăna cu atitudinea anticului guvernator roman al Iudeii, Pilat din Pont. Memoriile despre care mi s-a spus că au fost trimise spre ”competenţa de soluţionare”, Instituţiei Prefectului – judeţul Cluj şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nu au fost şi nici nu puteau fi soluţionate de către cele două instituţii, problemele fiind lăsate baltă. Domnule prim-ministru, competenţa soluţionării problemelor nu aparţine Instituţiei Prefectului, ci Guvernului, prin organul şi structurile sale.
În localitatea natală, Câmpia Turzii a obţinut Decizia Civilă irevocabilă nr. 1298/2011 a Curţii de Apel Cluj, prin care tablele indicatoare montate ilegal au fost înlăturate. La dosarul cauzei există probatoriu ca şi în alte localităţi precum Mediaş, Sibiu, Aiud, Seini, Cuci, Iernut, Saschiz, Tileagd, etc. sunt montate table indicatoare bi sau trilingve ilegal, care nu fac parte din judeţul Cluj, astfel că Prefectul Clujului nu are competenţa în alt judeţ. Posibil ca în judeţul Cluj să mai fie şi alte localităţi cu table indicatoare montate ilegal.
Ceea ce mi se pare grav domnule Prim-ministru şi cred că nu veţi putea tolera, este că în cursul dezbaterilor la Curtea de Apel Cluj, puterea locală care a montat tablele bilingve ilegal. s-a apărat, între altele, demonstrând că şi în alte localităţi precum: Mediaş, Aiud, Sighişoara, Iernut, Hunedoara, Cuci etc., stau amplasate table indicatoare bi sau trilingve, fără a avea îndeplinită condiţia legală de minim 20% pondere a etniei respective. Vă cer a treia oară să dispuneţi intrarea în legalitate, în toată ţara cu această problemă”, punctează clujeanul Mircea Crişan.
La Mediaş există plăcuţă trilingvă, deşi populaţia de maghiari este de 11.88%, iar cea de germani de 2.08%. La Aiud, maghiarii sunt în proporţie de 16.54%, dar şi aici este amplasată o plăcuţă în limbile maghiară şi germană. Este cazul şi la Sibiu (3.3% germani), Seini (17.61% maghiari, 0.65% germani), Cuci (14.22% maghiari), Iernut (14.97% maghiari), Saschiz (2.44% maghiari) şi Hunedoara (5.5% maghiari).
Clujeanul a dat în judecată Administraţia Prezidenţială
Pentru că în urma petiţiilor adresate Guvernului României problema nu s-a rezolvat, clujeanul s-a adresat şi Administraţiei Prezidenţiale semnalând aceleaşi probleme, însă răspunsul instituţiei l-a nemulţumit pe clujean:
”Vă informăm că, potrivit art. 80, din Constituţia României, alin. 2, Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Astfel, rolul Preşedintelui, conform prevederilor constituţionale amintite, nu este acela de a media între diferite instituţii şi diferiţi cetăţeni, ci între stat şi societate sau între puterile statului”, se arată în răspunsul instituţiei.
În consecinţă, Mircea Crişan a chemat în judecată Administraţia Prezidenţială, solicitând să oblige pârâtul să îşi îndeplinească funcţia de mediere între stat şi societate, aşa cum prevede Constituţia României la art. 80, alin. 2,
”După un schimb de adrese cu Administraţia Prezidenţială am aflat cu stupoare că eu cetăţeanul care face parte din societatea românească, nu intru în prevederile constituţionale conform art. 80”, motivează clujeanul.
Urmează ca procesul să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti.
[…] citeste mai mult aici […]