Peste 400 de etnici maghiari s-au constituit parte în procesul iniţiat de Asociaţia Minority Rights pentru a obliga în instanţă Primăria Municipiului Cluj-Napoca să amplaseze plăcuţe bilingve la intrarea în oraş. La primul proces pe această temă, Curtea de Apel a decis să nu oblige municipalitatea să amplaseze plăcuţele bilingve la intrările şi ieşirile din oraş, întorcând o decizie contrară.
Potrivit legii, primăria este obligată să monteze plăcuţe în limba unei minorităţi dacă aceasta depăşeşte 20% din totalul populaţiei oraşului. Potrivit recensământului din 2012, procentul populaţiei maghiare din Cluj este de circa 15%.
Preşedintele Asociaţiei Minority Rights Szocs Sandor Attila a afirmat că prin acest litigiu se încearcă obligarea administraţiei locale să respecte legea. ”Legea administraţiei locale în primul rând şi tratatele internaţionale care prevăd drepturile minorităţilor”, a subliniat acesta.
În schimb, reprezentanţii primăriei susţin că în prezent cadrul legal din România nu permite amplasarea de plăcuţe în limbi ale minorităţilor decât în condiţii explicite la o populaţie de 20% într-o unitate teritorial administrativă, la Cluj Napoca nici o minoritate neavând acest procent de rezidenţi.
Un litigiu cu vechime
Procesul anterior a fost câştigat în prima fază de reclamanţi. Ulterior, instanţa a admis recursul administraţiei locale şi a casat decizia Tribunalului Cluj din iulie 2014, pe motiv că asociaţia care a dat în judecată primăria nu are calitate procesuală. Scandalul plăcuţelor bilingve datează la Cluj-Napoca încă din 2002, când fostul primar Gheorghe Funar a refuzat o solicitare a UDMR în acest sens.
În luna februarie, Primăria Cluj-Napoca a câştigat apelul împotriva sentinţei date la Tribunalul Cluj de magistratul Monica Trofin, care a considerat că în municipiul Cluj-Napoca trebuie să fie amplasate plăcuţe bilingve. Curtea de Apel Cluj a admis recursul Consiliului Local şi al Primăriei şi a casat acţiunea formulată de organizaţia maghiară cu sediul în Amsterdam FECHRHCE.
Argumentele primăriei
„Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de pârât în dosarul cu nr. 1535/117/2015, prin consilierul juridic desemnat în cauză, şi-a exercitat drepturile procesuale, conform codului de procedură civilă, depunând în termenul legal întâmpinare la dosarul cauzei, sub nr. 140402/303/04.05.2015. Această întâmpinare a fost comunicată Asociaţiei în data de 11 mai 2015, cu menţiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile, fiind astfel respectate atât principiul dreptului la apărare cât şi al contradictorialităţii. Prin întâmpinarea formulată şi înregistrată la Tribunalul Cluj, am solicitat respingerea acţiunii reclamantei atât pe cale de excepţie, fiind invocate în acest sens două excepţii de ordine publică iar pe fondul cauzei, ca nefondată. Astfel, s-a invocat faptul că nu este îndeplinită condiţia interesului şi corelativ a calităţii procesuale active a Asociaţiei reclamante raportat la dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 9, art. 32, art. 33, art. 36, art. 37 şi art. 40 NCPC coroborate cu prevederile Legii nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiate la Strasbourg la 1 februarie 1995. În al doilea rând, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a primarului municipiului Cluj-Napoca, având în vedere cadrul procesual fixat de reclamantă sub aspectul obiectului cererii de chemare raportat la prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.
Pe fondul cauzei, au fost formulate apărări punctuale faţă de toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept din cererea de chemare în judecată, cu solicitarea de respingerea a acţiunii”, arată reprezentanţii primăriei clujene.
Legea naţională bate tot
Magistratul Monica Trofin, de la Tribunalul Cluj-Napoca, a decis ca la Cluj-Napoca să fie amplasate plăcuţe bilingve, deşi populaţia maghiară a scăzut sub 20%. Sentinţa a fost exprimată ca urmare a unei plângeri depuse de organizaţia unui olandez de origine maghiară, Gabor Landman, care a mai înaintat acţiuni similare şi în cazul altor localităţi din România şi din judeţul Cluj.
”Fundaţia olandeză European Committee Human Rights Hungarians Central Europe”, cu sediul în Amsterdam, a cerut Primăriei Cluj-Napoca, în instanţă, să inscripţioneze plăcuţele de la intrările în oraş şi în limba maghiară. Primăria, ca de obicei, nu s-a prezentat la proces şi nici nu a depus vreo înaintare legată de această speţă. Astfel că, deşi Legea 215/2001 specifică faptul că montarea plăcuţelor bilingve se aplică dacă ponderea populaţiei de origine maghiară depăşeşte 20%, judecătoarea Monica Trofin a decis, într-o sentinţă care nu este definitivă, să oblige Primăria să se supună cererii fundaţiei olandeze.
