Un cetăţean al localităţii Câmpia Turzii a reclamat la Prefectura judeţului Cluj că amplasarea plăcuţei bilingve la intrarea în oraşul în care locuieşte este ilegală, iar includerea denumirii istorice „Aranyosgyeres” trebuie revocată. În anul 2009, Prefectul Călin Platon i-a dat dreptate lui Mircea Crişan, solicitând ca Primăria municipiului Câmpia Turzii să reanalizeze Hotărârea cu numărul 144 din 2008 în vederea anulării.

 

Dat fiind că decizia Prefecturii din luna februarie nu a fost respectată de administraţie, instituţia  i-a dat în judecată, cauza fiind analizată la Tribunalul Cluj de Georgeta Gliga. După cum s-a mai întâmplat şi în alte cazuri, reprezentantul legal al prefecturii a lipsit de la termenul din iunie 2009, însă a avut noroc: judecătorul a admis acţiunea şi a obligat primăria să-şi anuleze hotărârea.

Sentinţa spune că în Legea administraţiei publice locale „legiuitorul a reglementat numai situaţia în care ponderea minorităţii este de peste 20% din nr. locuitorilor, astfel încât acest text nu poate fi interpretat decât în sensul pe care legiuitorul l-a dat, fără posibilitatea de a adăuga la lege, conform principiului de drept – unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă”. La momentul respectiv, Direcţia Regională de Statistică Cluj a comunicat instanţei că numărul populaţiei de etnie maghiară reprezenta 8,16% din populaţia stabilă a municipiului Câmpia Turzii.

 

Au pierdut în absenţă

La recursul de la Curtea de Apel, Prefectura a lipsit din nou, iar de data aceasta a pierdut. Completul de la această instanţă a considerat că „textul de lege nu conţine nicio interdicţie în sensul aplicării prevederilor legale referitoare la utilizarea limbilor minorităţilor naţionale şi în acele localităţi în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%, drept pentru care interpretarea instanţei de fond introduce o interdicţie pe care legea nu o prevede, în sensul interzicerii inscripţionării bilingve în localităţile în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%”.

Astfel, în 2010, Instituţia Prefectului a răspuns unei solicitări similare a lui Mircea Crişan, arătând că decizia instanţei arată că HCL-ul este legal, astfel că „Prefectul nu poate cenzura dreptul autorităţilor locale de a adopta hotărâri în domenii care intră în atribuţiile lor în temeiul legii şi fără a exista o interdicţie legală imperativă în acest sens”. De data aceasta, semnează Florin Stamatian.

De altfel, la câteva luni de la pronunţarea Curţii de Apel, Consiliul Local Câmpia Turzii a adoptat HCL 11/2010, „privind aprobarea înscrierii pe tablele de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al Municipiului Câmpia Turzii, de la intrările şi ieşirile din municipiu, pe lângă denumirea în limba română şi limba maghiară, şi a denumirii în limba germană a localităţii de  Jerischmarkt.

Drept urmare, Crişan s-a adresat personal instanţei, cerând anularea ambelor Hotărâri de Consiliu Local, 114/2008 şi 11-2010. Tribunalul Cluj, în sentinţa din octombrie 2010, îi admite cererea de chemare în judecată, pe considerentul că „orice autoritate publică nu poate acţiona decât în limitele competenţelor stabilite expres de lege”.

 

Administraţia nu e deasupra legii

În adresa Consiliului Local al municipiului Câmpia Turzii , ca parte din recursul adresat Tribunalului Cluj, instituţia arată că de vreme ce „legea nu distinge, prevăzând în mod generic printre atribuţiile administraţiei publice locale, obligaţia de a asigura instalarea indicatoarelor rutiere, este nejustificată cerinţa instanţei de fond cu privire la existenţa unei prevederi legale exprese”.

La Curtea de Apel, judecătoarele Floarea Tămaş, Maria Hrudei şi Danusia Puşcaş au decis în martie 2011, să menţină această decizie, aceasta fiind a treia sentinţă care impune anularea unei hotărâri de consiliu local, fără ca administraţia să le respecte până în ziua de astăzi.

Completul de la Curtea de Apel a arătat că menţinând HCL-ul se încalcă mai multe principii de drept, cum ar fi caracterul ierarhic al normelor de drept, principiul legalităţii în administraţia publică, principiul evitării abuzului de putere, precum şi obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Curtea arată că niciuna din atribuţiile administraţiei locale cuprinse în lege nu se referă la posibilitatea autorităţii de a hotărî cu privire la înscrierile pe panourile de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului în cazul în care ponderea minorităţilor în limba căreia se realizează inscripţia este de sub 20% din totalul populaţiei, această atribuţie nefiind conferită consiliului prin nicio lege. „Mai mult, interesul public urmărit prin adoptarea celor două acte este discutabil, existenţa unor protocoale de înfrăţire neputând justifica un astfel de demers şi neputându-i conferi prezumţia de legalitate”, arată sentinţa.

 

PSD, clădit pe tăcere

În anul 2011, Mircea Crişan a adresat două cereri Prefecturii, pentru a impune Primăriei Câmpia Turzii să pună în aplicare decizia irevocabilă a instanţei, dar nu a primit nici un răspuns. Prefectul Gheorghe Vuşcan, care recita poezii despre dragostea de ţară în Consiliul Local Cluj-Napoca nu a binevoit nici măcar să îi răspundă unui cetăţea, darămite să-şi facă datoria de a face ordine în judeţul pe care îl conduce în numele premierului.

Acesta din urmă este un alt social-democrat scump la vorbă. Mai multe scrisori deschise trimise primului-ministru Victor Ponta, în care i se cerea trimiterea Corpului de Control al Premierului şi în alte localităţi în care aceste plăcuţe sunt amplasate în mod ilegal au rămas tot fără răspuns.

 

Alte localităţi în aceeaşi situaţie

La Mediaş există plăcuţă trilingvă, deşi populaţia de maghiari este de 11.88%, iar cea de germani de 2.08%. La Aiud, maghiarii sunt în proporţie de 16.54%, dar şi aici este amplasată o plăcuţă în limbile maghiară şi germană. Este cazul şi la Sibiu (3.3% germani), Şeini (17.61% maghiari, 0.65% germani), Cuci (14.22% maghiari), Iernut (14.97% maghiari), Saschiz (2.44% maghiari) şi Hunedoara (5.5% maghiari).

 

Art. 90 din Legea nr. 251/2001

„(1) În raporturile dintre cetățeni şi autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale şi cu aparatul propriu de specialitate aceștia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor materna şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.

(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorităţii respective.

(4) Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților şi a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afișarea anunțurilor de interes public şi în limba maternă a cetățenilor aparținând minorităţii respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).”

2 COMENTARII

  1. Nu exista nici o lege care sa interzica montarea placutelor bi- sau trilingve la intrarile in localitatile cu populatie maghiara sau germana sub 20%. Legea doar obliga administratiile locale sa monteze astfel de placute daca populatia minoritara depaseste acest procent. Astfel incat nu imi dau seama in baza carei legi placutele bi- sau trilingve sunt ilegale in Medias, Aiud, Sibiu, Brasov, Seini, Cuci, Iernut, Saschiz sau Hunedoara (ca sa mentionez doar cateva). In Cluj maghiarii insumeaza cca. 18% din populatie, insa ajung la un numar net de 50.000 de suflete. Trebuie sa fie ignorati intr-o asemenea masura astfel incat numele unui oras care se vrea cosmopolit sa nu isi afiseze denumirea veche, istorica? Nu trebuie ca denumirile Kolozsvar si Klausenburg sa devina oficiale, ci doar sa fie afisate in semn de respect pentru mostenirea pe care ne-au lasat-o populatiile care azi sunt minoritare in oras (si care au fost majoritare pana in anii ’60!). La fel se aplica si in cazul celorlalte orase. De ce in Brasov, care are o minoritate maghiara infima, nu au fost probleme cu montarea placutelor trilingve? Asta mi se pare un exemplu de normalitate! Dam dovada de maturitate politica si de gandire in momentul in care suntem constienti ca nu ne fura ungurii Ardealul doar prin montarea placutelor trilingve la intrarile in localitati. Sunt denumirile vechi, atestate istoric, fiecare din ele face parte din indentitatea unei localitati!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here