Creșterea prețurilor la gaze și energie electrică i-a făcut pe români să scoată mai mulți bani din buzunar, iar majoritatea firmelor se confruntă cu probleme serioase.
Țările din Europa au implementat măsuri pentru protecția consumatorilor, țara noastră urmând modelul european de adoptare a astfel de măsuri, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale, însă aceasta este doar o soluție pe termen scurt.
Înainte de a vorbi despre noua reglementare (OUG27/2022) pe care Guvernul României a emis-o pentru plafonarea tarifelor pentru consumatori este esențial să lămurim faptul că nu liberalizarea pieței de energie și de gaze este vinovată pentru creșterea prețurilor.
Se caută vinovații. De la politicieni, până la furnizori
Liberalizarea la gazele naturale s-a făcut în iulie 2020, iar la energie electrică în ianuarie 2021, motiv pentru care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu a mai impus furnizorilor un preț care să fie aplicat consumatorilor casnici. Mai bine spus, prețul se formează liber în funcție de cerere și ofertă, consumatorul având posibilitatea să își aleagă furnizorul de gaz sau de electricitate în funcție de cel mai pun preț.
Chiar dacă scopul liberalizării a fost ca piața să devină mai competitivă, în căutarea clienților cărora să le ofere un preț bun, o piață liberalizată nu înseamnă întodeauna și un preț mai mic. Aici intervine din nou cererea și oferta, fluctuația de prețuri fiind dependentă de curentul existent deja în piață și cantitatea care este consumată. Când cererea depășește oferta, prețurile cresc, iar acest aspect îi conferă furnizorului posibilitatea de a mări prețurile după bunul plac.
Partidele politice din România au exploatat acest subiect, cei din opoziție dând vina pe Coaliția de guvernare pentru faptul că nu a știut să gestioneze creșterea prețurilor la energie, iar alți politicieni au acuzat companiile de utilități pentru creșterea prețurilor. În ciuda tuturor opiniilor venite din partea oamenilor politici, un lucru este cert: creșterea prețurilor a fost cauzată de scumpirea materiei prime.
„Marele salvator”, Guvernul României. Ordonanța de urgență OUG 27/2022 plafonează prețurile la gaze și energie până în martie 2023
Izbucnirea războiului dintre Ucraina și Rusia din 24 februarie a venit cu noi provocări, prelungind astfel tensiunile în piața de energie, Guvernul României fiind pus în situația de a adopta măsuri suplimentare pentru a limita impactul facturilor la electricitate și gaze naturale asupra consumatorilor casnici și firmelor din țară.
OUG 27/2022, ce a apărut cu doar câteva zile înainte de expirarea măsurilor adoptate în toamna anului 2021, impune noi plafoane la preț, mai exact 0,68 lei/kWh pentru un consum mediu lunar mai mic sau egal cu 100 de kWh (înregistrat în 2021), și 0,8 lei/kWh pentru un consum mediu lunar cuprins între 100 și 300 kWh, pentru energie electrică. Pentru gaze, prețul maxim este de 0,31 lei/kWk, indiferent de cantitatea consumată.
Potrivit ANRE, unii furnizori de energie și-au crescut artificial prețurile pentru a cere bani în plus de la bugetul de stat prin legea plafonării și compensării facturilor. Măsura adoptată de guvern vine ca „un colac de salvare” pentru furnizori deoarece nu mai scot bani din propriul buzunar, plafonarea aducând venituri acestora de la bugetul de stat și astfel vor revenii pe câștig.
Cu toate acestea, plafonarea prețurilor are un impact pozitiv asupra consumatorilor pe termen scurt, rezolvând astfel o urgență de moment, dar întrebarea la care Guvernul nu are încă răspuns este dacă această măsură se va permanentiza.
Deputatul liberal Sorin Moldovan a declarat pentru Gazeta de Cluj că Executivul încearcă să găsescă alternative pentru alimentarea cu gaze și petrol.
„Criza prețurilor la gaze, energie și combustibil este rezultatul agresiunii nejustificate a Rusiei asupra Ucrainei. Măsuri precum plafonarea prețurilor sau mai nou decizia de a aplica un ajutor de 50 de bani/l la combustibil evident că nu rezolvă situația care generează criza, dar ajută cetățenii și companiile să treacă prin acest moment. Față de măsurile deja luate vedem preocuparea Guvernului României de a găsi noi surse alternative pentru alimentarea cu gaze și petrol. Fie că vorbim despre Legea Offshore sau vizita premierului în Emiratele Arabe Unite, putem vedea preocuparea pe care executivul o are pentru acest subiect”, a declarat Moldovan.
Întrebat care este viziunea pe termen lung cu privire la politica energetică națională, deputatul PNL a precizat că Uniunea Europeană trebuie să se rupă definitiv de Rusia, să nu mai „fie captivă șantajului” Kremlinului.
„A fost o greșeală a Uniunii Europene că nu am început imediat după momentul Crimeea, în 2014, să reducem dependența energetică față de Rusia, dar cum nu putem face nimic pentru a schimba trecutul, măcar putem învăța din el. Sunt încrezător că vom trece cu bine și vom ieși mai puternici din acest moment greu”, a mai spus deputatul liberal.
Pe de altă parte, deputata USR Oana Murariu îl contrazice pe liberalul Sorin Moldovan, precizând că plafonarea a fost o greșeală.
„Plafonarea nu este o soluție viabilă și responsabilă din partea actualului guvern. Măsurile adoptate sunt doar un soi de pansament pentru o scurtă perioadă de timp nu rezolvă problema. Vedem acest lucru și la legea parțială adoptată în Parlament în cazul electricității și gazelor, una incompletă, dar și la cei 50 de bani suportați de stat în cazul carburanților. Impactul acestor măsuri este aproape zero”, a declarat Murariu pentru Gazeta de Cluj.
Întrebată care ar fi soluțiile pe termen lung, deputata USR a precizat că unele decizii trebuie luate la momentul potrivit.
„Ce ar fi de făcut în viitor? De exemplu, reducerea TVA-ului la prețul carburanților, o strategie coerentă în privință exploatării gazelor naturale și producerii de energie electrică, numirea unor specialiști în funcțiile cheie, luarea deciziilor la momentul potrivit”, a concluzionat Oana Murariu.
Rusia și visul Uniunii Europene la o economie verde
Uniunea Europeană caută soluții pentru a renunța la dependența gazului rusesc, dar în același timp încearcă să protejeze consumatorii de scumpirile care au loc.
Din nefericire, invadarea Rusiei asupra Ucrainei a amânat pe o perioadă nedeterminată măsurile anunțate privind tranziția spre o economia verde, statele europene fiind puse în situația de a căuta soluții la nivel individual pentru a limita, pe cât posibil, dependența energetică de Rusia. (45% din gazul european este rusesc).
Țara noastră se situează puțin mai bine față de restul țărilor din blocul comunitar european când vine vorba de importul gazelor rusești (20%), iar adoptarea Legii Offshore ar urma să asigure independența energetică a României în următorii ani.
Potrivit legii, statul român va câștiga 60% din exploatarea zăcămintelor, iar restul de 40% va merge către investitorii Romgaz și OMV. Reamintim că Romgaz a cumpărat de la Exxon ( companie multinațională americană de petrol și gaze cu sediul în Texas, descendentă directă al Standard Oil al lui John D. Rockefeller) 50% din drepturile asupra perimetrului Neptun Deep.
Decizia Guvernului de plafonare a prețurilor la gaze și energie a venit într-un moment critic atât pe plan național, cât și internațional, războiul din Ucraina schimbând modul în care Uniunea Europeană se raportează la Federația Rusă.
Rămâne de văzut dacă statul român va profita de exploatarea gazelor din Marea Neagră pentru a deveni un furnizor de securitate enegetică regională sau va continua tradiția „merge și așa”, adoptând legi pe repede-înainte.
