Tribunalul Cluj a condamnat la opt ani închisoare cu executare pe Moş Gabriela, acuzată pentru că a vândut două terenuri situate în comuna Feleac, aflate în proprietatea altei persoane, căreia i-a furat identitatea. Cum Moş Gabriela este cetăţean italian de origine română, născută în Cluj-Napoca, şi a fost dată în urmărire generală prin Interpol, fiind arestată de carabinierii italieni pe baza mandatului european de arestare emis la cererea tribunalului Cluj. În acest moment Moş Gabriela se află în închisoarea din Pisa.

La sfârşitul anului trecut în presa italiană apărea un articol, referitor la faptul că o femeie de origine română fusese arestată cu mandat de arestare internaţional pentru o faptă comisă în România.

”Carabinierii au arestat (…) la domiciliul său din Spessa o femeie de 38 de ani, de origine română, dar cu cetăţenie italiană, pe nume Moş Gabriela Sabina, care trebuie să execute o condamnare de 20 de ani cu închisoare pentru acuzaţia de fraudă şi falsificare de acte private. În speţă, ea ar fi substituit documentele sale cu ale unei persoane decedate, iar cu documentele falsificate ar fi vândut două imobile pentru care a încasat mai mult de 50.000 de euro”, se putea citi într-un ziar local.

Articolul conţinea, pe lângă multe inadvertenţe, informaţia reală că Moş Gabriela, cetăţean italian de origine română, fusese arestată de carabinierii italieni pe baza existenţei unui mandat de arestare european, pe numele său existând o rezoluţie de trimitere în judecată pentru infracţiuni de fals în acte sub semnătură privată, urmată de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

 

Starea de fapt

În realitate, faptele pentru care a fost judecată Gabriela Moş s-au derulat astfel: Prigoană Aurelia este proprietarul a două terenuri, unul situat în comuna Floreşti, în imediata vecinătate a oraşului Cluj-Napoca, celălalt fiind un teren extravilan, pe care se afla o casă ridicată parţial, fără autorizaţie de construire. Cele două terenuri au fost vândute de către Moş Gabriela, persoană care nu avea nici un drept de proprietate asupra lor, unor cetăţeni interesaţi de construirea unui hotel în zonă. Pentru a putea face tranzacţia, Gabriela Moş i-a furat identitatea Aureliei Prigoană, prezentând notarului un act de identitate fals, pretins a fi emis de către autorităţile italiene pe numele Aureliei Prigoană, pe care a aplicat fotografia sa.

 

Primul notar la care s-a prezentat a refuzat să încheie contractul de vânzare-cumpărare, exprimându-şi îndoiala faţă de autenticitatea actului de identitate şi neacceptând să subevalueze terenurile pentru ca Gabriela Moş să plătească taxe mai mici către stat. Dar nu a fost greu pentru Moş să găsească un notar care să accepte condiţiile sale şi care să închidă ochii la actul de identitate dubios, astfel încât, pe 11 iunie 2010 a fost autentificat un contract notarial de vânzare-cumpărare, prin care cele două terenuri au fost vândute către soţii M. Florin şi Corina. Aceştia au declarat că în realitate au plătit 85.000 de euro, dar la solicitarea celei care se prezentase ca fiind Prigoană Aurelia, au acceptat să treacă în contract sumă minimă acceptată pentru terenurile respective. Contractul respectiv nu a fost singurul act semnat sub identitatea Aureliei Prigoană, pentru perfectarea vânzării celor două terenuri fiind nevoie de mai multe drumuri în ţară ale Gabrielei Moş şi de semnarea unor procuri sau împuterniciri către terţe  persoane care să se ocupe de vânzare.

 

Când i-a izbit realitatea

La puţină vreme, adevărata Prigoană Aurelia a aflat, printr-un concurs de împrejurări, că terenurile pe care le ştia ca fiind în proprietatea sa au fost vândute. Imediat a făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, reclamând că terenurile din proprietatea sa au fost vândute fără drept printr-un contract de vânzare cumpărare autentificat la notar de către o persoană care i-a furat identitatea. În urma cercetărilor penale care au urmat, toate persoanele care au avut legătură cu vânzarea terenurilor respective au identificat-o pe Moş Gabriela ca fiind femeia care a furat identitatea adevăratei Prigoană Aurelia.

În acelaşi timp, cumpărătorii celor două terenuri au depus şi ei o plângere la Inspectoratul Poliţiei Judeţene Cluj împotriva Gabrielei Moş, dar şi a notarilor care au acceptat întocmirea actelor. Ei au reclamat şi persoana care a intermediat legătura dintre ei şi Gabriela  Moş, şi anume pe Teodoreanu Diana, deoarece aceasta cunoştea adevărata identitate lui Moş şi totuşi, nu a spus nimic atunci când ea s-a prezentat ca fiind Prigoană Aurelia, deşi la mijloc era o chestiune atât de importantă ca vânzarea unor terenuri.

În apărarea sa, Gabriela Moş a depus la dosar o cerere în probaţiune prin care solicita audierea unor martori pentru a proba faptul că, după spusele sale, nu ar fi fost în ţară la data la care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat notarial. Ea pretinde că în acea zi se afla în Italia, unde sărbătoarea, cu câţiva invitaţi, ziua de naştere a uneia dintre fiicele sale.

În acest moment ea se află în penitenciarul din Pisa, în baza mandatului european de arestare  solicitat de Tribunalul Cluj, secţia penală.

 

Pedeapsa

Săptămâna trecută, completul de judecată a hotărât condamnarea inculpatei la pedeapsa cu închisoarea cu executare pentru infracţiunile  săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune calificată în convenţie, cu consecinţe deosebit de grave, fals material şi uz de fals, precum şi pentru furt de identitate. De asemenea curtea o condamnă pe Teodorescu Diana, acuzată de complicitate la înşelăciune calificată cu consecinţe deosebit de grave, la 3 ani şi patru luni de închisoare cu executare.

În acelaşi timp, curtea a admis acţiunea civilă formulată de cumpărători şi le obligă pe cele două inculpate, în solidar, la plata despăgubirilor civile în cuantum de 85.000 de euro sau echivalentul în lei la data plăţii. În plus, admite acţiunea civilă formulată de Prigoană Aurelia şi dispune desfiinţarea contractului de vânzare cumpărare  şi a tuturor actelor emise în vederea vânzării, precum şi obligarea inculpatelor la plata cheltuielilor de judecată.

 

Crina Crainic

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.